Prin mai toate revistele şi albumele realizate de alţii, veniţi şi aduşi de te miri unde, pe banii administraţiei publice locale de aici, potenţialul turistic al judeţului cică se dezvoltă pe zi ce trece, dacă ţinem cont de fotografiile artistice realizate numai în anumite locuri. Probabil că judeţul Mehedinţi are potenţial, are ce arăta dar, din păcate, nu prea are cu ce se lăuda. De data aceasta ne-am oprit asupra obiectivului turistic CLISURA DUNĂRII, o regiune formată de defileul Dunării, cu un relief impresionant, cu rezervaţii ştiinţifice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă.
Ca şi Stârmina, de ceva vreme, Drumul Naţional 57, care leagă Orşova de Moldova Nouă şi care, practic, înfăţişează turiştilor mirajul Clisurii Dunării, care se zice că face parte din Strategia Dunării, zace întru nepăsarea autorităţilor locale. Mare lucru nu mai este de reabilitat la el, şi te cuprinde scârba când dai de porţiuni de circa 2 km în care-ţi blestemi zilele şi înjuri, de la primar la „tov. secretar“. Aflată în plină dezvoltare, zona Clisurii cunoaşte schimbări majore în ceea ce priveşte iniţiativa privată şi, cu unele mici excepţii, ospitalitatea proprietarilor de pensiuni. Se poate spune că ruta turistică DN 57 este moştenirea lui Constantin Sârbulescu, dar nu înţelegem de ce, în ultimii 8 ani de zile, nu s-a mişcat nimic aici, decât nişte interpelări mai mult sau mai puţin parlamentare, luări de poziţii mai mult sau mai puţin oficiale, şi cam atât. Blestemul Clisurii continuă şi-n zilele noastre, un blestem în faţa căruia cei responsabili din ziua de azi întorc spatele, mai cu seamă că, în unele locuri, circulaţia este restricţionată datorită şi alunecărilor de teren.
Cert este că, până acum, din pleiada de parlamentari pe care-i are judeţul ăsta, şi-i reamintim aici: RODIN TRAICU, MARIUS MANOLACHE, VIOREL PALAŞCĂ, MARIUS BĂLU, MIHAI STĂNIŞOARĂ, TUDOR CHIUARIU, ŞERBAN NICOLAE şi PETRE DAEA, n-am văzut pe unul să se preocupe, la modul cel mai corect şi concret pentru electorat, de alocarea de fonduri pentru reabilitarea acestei rute turistice.
Avem obiective turistice unice în Europa, dar şi factori de decizie la fel de unici, dacă ţinem cont de faptul că judeţul este al lor numai în campaniile electorale. Şi, cu toate acestea, vorbim de strategii, de turism, de dezvoltare, vorbe care, de fapt, nu mai înseamnă nimic într-un judeţ uitat de Dumnezeu în calea turiştilor.
St. JUST
De departe, Clisura poate fi considerată adevărata zonă turistică a judeţului, iar varietatea obiectivelor turistice este pe măsură: Rezervaţia complexă Cazanele Mari şi Cazanele Mici, situată între Valea Ogradena şi pârâul Ogaşul Turcului, unde Dunărea străbate Cazanele Mari şi Cazanele Mici, separate de bazinetul de la Dubova. Aici, la baza abruptului, apar întinse arborete de fag, cărpiniţă, mojdrean, alun turcesc. Pe abrupturile inaccesibile creşte laleaua de Cazane, stânjenelul de stâncă, clopoţeii Cazanelor, săpunariţa roşie. Vipera cu corn, vulturul de mare, lăstunul de stâncă, broasca ţestoasă de uscat sunt elemente reprezentative ale faunei locale. În Cazanele Dunării predomină un relief calcaros reprezentat prin doline, lapiezuri şi peşteri. Peşterile Veterani, Climente, Ponicova au fost locuite din epipaleolitic până în sec. XVIII. Şi tot în Clisura Dunării mai avem Statuia lui Decebal, înaltă de 55 m și lată de 25 m, sculptată după modelul celei din stânca Muntelui Rushmore din statul american South Dakota, este cea mai mare statuie din Europa. Locul unde se află Statuia, în zona cataractelor, ne aduce aminte că adâncimea fluviului este de 120 de metri.
