Laurențiu-Ștefan Szemkovics
RÉSUMÉ
Dans lʼarticle „Décoration étrangère remise au commandant de la place Turnu-Séverin (1919)”, on présente, appelant à la phaleristique, à lʼhéraldique et à la sigillographie, la Croix de Guerre (française) à laquelle a été récompensé, en 1919, le commandant de la place Turnu-Séverin.
Mots-clé: décoration, Turnu-Séverin, commandant, héraldique, phaleristique.
Apelând la faleristică[1], la heraldică[2] și ținând cont de recomandările fostului Comitet Internațional de Sigilografie[3], prezentăm decorația franceză „Crucea de Război” (fig. 1-2)[4], cu citații pe divizii, cu care a fost răsplătit, în 1919, maiorul Cacalețeanu, comandantul Pieței Turnu-Severin[5]. Redăm mai jos descrierea, precum și reproducerile decorației care provin de la Muzeul Jandarmeriei Române.
Crucea de Război a fost instituită în aprilie 1915 și se decerna pentru purtare excepțională în timpul Primului Război Mondial. Se prezintă ca o cruce[6] catară[7] având, pe centru, gravată în relief, efigia unui personaj feminin, cu părul cârlionțat la spate, purtând bonetă frigiană[8] pe cap și o coroană de lauri[9] pe frunte, privind spre dreapta. Împrejur, în bordura[10], care are în partea de jos două ramuri de măslin[11], s-a gravat, în excizie[12], legenda[13]: RÉPUBLIQUE FRANÇAISE. Pe revers, în medalion rotund, cu bordură, sunt scriși, pe două rânduri, anii războiului: 1914 / 1918. Între brațele crucii se află două spade[14] poziționate în săritoare[15], cu vârfurile orientate în sus. Panglica este verde, cu liziera roșie și cu cinci dungi verticale roșii.[16]
Fig. 1-2. Crucea de Război (franceză).
[1] Faleristica = disciplina auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul decorațiilor (ordine, cruci, medalii și semne onorifice); Dorel Bahrin, Sistemul decorațiilor militare – 2000. Sistemul național de decorații, Editura Economică, București, 2005, p. 11-12.
[2] Heraldica = disciplina auxiliară a istoriei care studiază stemele, blazoanele etc.; Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme, Editura Saeculum I.O., București, 2000, p. 422.
[3] Comitetul Internaţional de Sigilografie = organism creat în 1959 prin hotărârea Biroului executiv al Consiliului Internaţional al Arhivelor, în vederea rezolvării unor probleme practice privind păstrarea şi conservarea sigiliilor şi a stimulării cercetărilor în acest domeniu. Comitetul a contribuit la dezvoltarea teoriei şi practicii sfragistice, preocupându-se de uniformizarea terminologiei de specialitate, stabilirea elementelor necesare pentru descrierea sigiliilor, reunirea eforturilor specialiştilor în vederea creşterii longevităţii izvoarelor sigilare, elaborarea de studii menite să scoată în evidenţă importanţa sigiliilor create în diferite ţări; Dicţionar al ştiinţelor speciale ale istoriei. Arhivistică, cronologie, diplomatică, genealogie, heraldică, paleografie, sigilografie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 77.
[4] Muzeul Jandarmeriei Române.
[5] În „Monitorul Oficial” nr. 116 din 11 septembrie 1919, p. 6626 și în „Monitorul Oficial” nr. 158 din 1 noiembrie 1919, p. 8907.
[6] Crucea = simbolizează axa lumii şi punctul de intersecţie dintre figurile geometrice fundamentale reprezentate de cerc (cerul) şi pătrat (pământul). Are şi un simbolism spaţial, deoarece braţele corespund celor patru puncte cardinale. Provine din cuvântul latinesc cruce(m), „caznă”; Matilde Battistini, Simboluri şi alegorii, Monitorul Oficial, 2008, p. 144.
[7] Cruce catară = cruce cu brațele triunghiulare, având, la punctul de intersecție a brațelor, un medalion rotund cu bordură; http://heraldie.blogspot.com/2012/05/la-croix-en-heraldique.html.
[8] Boneta frigiană = simbolul libertății; pentru școlarii din Evul Mediu era semnul caracteristic al independenței profesiei; Cte Alph. OʼKelly de Galway, Dictionnaire archéologique et explicatif de la science du blason, tome I, Bergerac, Imprimerie générale du Sud-Ouest, 1901, p. 90-95.
[9] Laur = simbolizează gloria, victoria şi triumful. Este şi emblema nemuririi, deoarece el îşi conservă verdeaţa, în ciuda rigorilor iernii. O coroană de laur marchează victoria; Cte Alph. OʼKelly de Galway, op. cit., p. 311.
[10] Bordura = piesă care înconjoară scutul, aşa cum indică şi numele său. Este simbolul protecţiei, al bunăvoinţei şi al recompensei; Cte Alph. OʼKelly de Galway, op. cit., p. 95.
[11] Măslinul = arbore fructifer din familia oleaceelor; este emblema păcii, a autorităţii, a bunăvoinţei şi a înţelegerii; ramurile de măslin erau oferite învingătorilor diverselor întreceri; Cte Alph. OʼKelly de Galway, op. cit., p. 358; Hans Biedermann, Dicţionar de simboluri, vol. I, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2002, p. 252.
[12] Gravarea = se poate face în adâncime (incizie) ori în relief (excizie); Dicţionar al ştiinţelor speciale ale istoriei. Arhivistică, cronologie, diplomatică, genealogie, heraldică, paleografie, sigilografie, coordonator: Ionel Gal, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 128.
[13] Legendă = textul scris, de obicei la marginea spaţiului sigilar, circular de la dreapta spre stânga, indicând numele şi atributele posesorului; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 153.
[14] Spada = simbolul stării militare, al vitejiei, al puterii. Poate fi aplicată nedreptăţii şi poate stabili pacea şi dreptatea. De asemenea, spada este şi simbol al războiului sfânt. În tradiţiile creştine, spada este o armă nobilă, a cavalerilor şi eroilor creştini; Jean Chévalier, Alain Ghéerbrant, Dicţionar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, vol. 3 (P-Z), Edit. Artemis, Bucureşti, 1995, p. 246-247.
[15] Săritoarea = piesa onorabilă a scutului care se realizează prin suprapunerea benzii cu bara; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 186.
[16] Bernard Fitzsimons, Heraldry & Regalia of War, Beekman House, New York, 1973, p. 85; Elena Artimon, Ordine, medalii și decorații din Primul Război Mondial aflate în colecțiile Muzeului de Istorie din Bacău, în „Carpica”, XXIV, 1993, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, p. 171, 175; LaurențiuȘtefan Szemkovics, Decorații conferite clerului român (1916-1919) / Decorations awarded to the Romanian clergy (1916-1919), Edit Moroșan, București, 2019, p. 36-37, 60; idem, Decorații conferite personalului polițienesc în perioada 1917-1919 / Decorations awarded to the Police staff between 1917-1919, Editura Ministerului Afacerilor Interne, București, 2019, p. 42-43; idem, Decorații primite de jandarmii români (1916-1920) / Decorations received by the Romanian gendarmes (1916-1920), Editura Ministerului Afacerilor Interne, București, 2020, p. 122-123; idem, Distincții conferite clerului român în 1918, în „Analele Aradului”, anul IV, nr. 4, 2018, Supliment: 100 de ani de la Marea Unire, Colecția „Astra Arădeană – 1863”, „Vasile Goldiș” University Press, Arad, p. 347-348, 353; idem, Distincții onorifice acordate clerului român în 1918, în „Crisia”, nr. XLVIII, 2018, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, p. 217, 220; idem, Distincții onorifice conferite grănicerilor români în perioada 1916-1917, Editura Ministerului Afacerilor Interne, București, 2019, p. 47-48; idem, Distincții onorifice străine acordate grănicerilor români în perioada 1918-1919, în 100 de ani de la Marea Unire. Momente ale desăvârșirii României moderne, coordonatori: prof. univ. dr. Agnes Erich, prof. dr. Alexandru V. Ștefănescu, dr. Irina Cârstina, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2018, p. 68-70; Laurențiu-Ștefan Szemkovics, Augustin Mureșan, Distincții onorifice conferite grănicerilor români în perioada 1918-1919 / Honorific distinctions awarded to Romanian frontier guards between 1918 and 1919, Edit Moroșan, București, 2018, p. 72, 90.
Lasă un răspuns