declara DUMITRU BARBU, director executiv Camera Agricolă Judeţeană Mehedinţi
-Domnule director, câte Camere Agricole avem în momentul de faţă?
-Camera Agricolă judeţeană a fost programată să se înfiinţeze în anul 2007-2008 la iniţiativa fostei Agenţii Naţionale de Consultanţă Agricolă. Ea trebuia să interfereze între fermierul român şi instituţia de consulatanţă agricolă, cu rol de coordonare şi îndrumare a fermierilor. În 2009, odată cu venirea la guvernare a pedeliştilor domnul Rădulescu şi-a propus să înfiinţeze Camere agricole private, adică ele trebuiau să preia tot patrimoniul fostelor Camere Agricole judeţene. Ori, după cum se ştie, în ţară unele au avut şi sedii proprii, cumpărate în guvernarea Tăriceanu. Interesul lor era să pună mâna pe aceste sedii şi pe baza lor materială, pe calculatoare, maşini, nicidecum să sprijine fermierul. La ora actuală, nici domnul Stroescu, care a preluat o astfel de Cameră agricolă privată nu l-am văzut să vină în sprijinul fermierilor mici, el discută despre irigaţii ca şi cum ar discuta despre un Dumnezeu, adică speră că va aduce apa unde vrea el şi când vrea el, dar la întâlnirea pe care a avut-o pe la Consiliul Judeţean nu l-am văzut să vină cu un reprezentant al ANIF-ului, instituţie care s-a ocupat de irigaţii şi apă, care ştie ce înseamnă irigaţiile, canalele de aducţiune. Stroescu vrea să pună mâna pe nişte fonduri europene care bănuiesc că speră să le dirijeze acolo unde are domnia interese, adică pe zona Gârla Mare.
-De nu i-a zis Camera agricolă SRL sau SA?
-Dacă-i zicea SRL, trebuia să respecte o legislaţie. Pentru a vota la ei memrbii trebuia să fie înscrişi pe bază de cerere, ei trebuiau să strângă cotizaţii de la aceşti membri, ca să aibă drept de vot, nu să fie luaţi de pe listele APIA sau d ela Primării. Preşedintele Camerei trebuia ales cu votul celor 25 de membri cu o condiţie: să fie de specialitate agricolă şi să aibă studii de specialitate cu minim 10 ani vechime. Din câte ştiu nu îndeplineşte aceste condiţii. La ora actuală, fermierii nu au piaţă de desfacere, piaţa Severinului este ocupată în proproţie de 35-40% de comercianţi, nu de fermieri, şi am făcut această paranteză ca să vă spun că eu nu l-am văzut pe domnul Stroescu decât să ia bani de la fermieri şi să le dea adeverinţă pentru a accesa fondurile europene, şi să ocupe spaţii de aici, de la noi din clădire. Nu plăteşte chirie, el este stat în stat.
-Practic, ce poate face pentru fermieri?
-Dacă are cu cine, poate să facă multe. În primul rând trebuie să sprijine fermierii. El, ca să ne facă nouă concurenţă, trebuie să umble şi să justifice banii pe care i-au cheltuit. Ei au luat bani de la fermierii care au depus cerere pentru cota de lapte, au au aşteptat să vină fermierii să le dea bani. Normal ar fi trebuit să vină asociaţia x şi să depună suma de 50 milioane de lei reprezentând cotizaţia şi Camera asta privată să sprijine fermierul sau asociaţia. Zona lui de interes este una singură, să poată să câştige bani de pe urma fermierilor, am înţeles că la Gârla Mare are în jur de 10.000 hectare. Ţin să vă spun că fermierii aveau obligaţia morală, pentru că majoritatea asociaţiilor a fost înfiinţată de actuala Cameră Agricolă judeţeană, aveau obligaţia morală să vină să ne invite şi pe noi, sub orice formă, să participăm la aceste alegeri, măcar ca invitat, ca observator. Stroescu, neavând studii de specialitate, să lase pe altcineva, dacă chiar voia să conducă Camera agricolă privată, sunt destui care pot face asta. Neavând studii de specialitate se încăpăţânează să conducă el această Cameră.
-S-a schimbat puterea politică, s-a schimbat ceva şi în domeniul agriculturii?
-Da. Dar mai e mult de schimbat. În primul rând vreau să vă spun că actuala conducere a ministerului încearcă să sprijine cât mai mult fermierii pentru a accesa fondurile europene. La ora actuală avem în derulare un program de informare a fermierilor, ecocondiţionalitatea, care va fi condiţie obligatorie pentru sat şi zona defavorizată a României. De asemenea, să vedem care vor fi şi noile condiţii în programul şi strategia de dezvoltare agricolă pentru anii 2014-2020.Noi, la Camera Agricolă judeţeană, în momentul de faţă, sprijinim fermierii pentru a le face cererile de finanţare, dosarul pentru a accesa fondurile europene, taxa este de 150 lei, bani pe care fermierul şi-i poate scade din cheltuielile lui.
-Ce-i trebuie unui om să fie fermier?
-În primul rând, plăcerea pentru agricultură, fiindcă agricultura este foarte grea. Înseamnă să nu ai sărbători, să depinzi de capriciile vremii şi să depinzi de producătorii de seminţe. Sunt trei lucruri de bază. Dacă ai o pregătire specifică în domeniu se pot realiza multe, prin Camera Agricolă judeţeană azi. Noi avem cursuri de pregătire profesională şi oamenii pot să vină să-i instruim cum să devină agricultori şi fermieri mai buni. De asemenea, pentru a face agricultură, trebuie o suprafaţă de pământ de minim un hectar, pentru că agricultură nu se poate face pe mai puţin de 1 hectar, e o agricultură de semisubzistenţă. Peste 20 de hectare înseamnă agricultură. Mai trebuie să te gândeşti că agricultura nu se face la distanţă, se face la faţa locului şi permanent, specialiştii agricoli ştiu valoarea şi puterea terenului, a plantelor, avem posibilitatea de prevenţie, aici, la Camera Agricolă, de tratare a eventualelor boli care apar. Agricultura nu se poate face fără specialişti, chiar dacă românul spune că-i agricultor din tată-n fiu, sunt anumite zone specifice, nu se poate pune grâu în zona de munte, de exemplu. Pentru ei e mai important să aibă fructe, livezile întreţinute aduc venituri mult mai bune decât grâul, de exemplu. Din punct de vedere agricol, până în 1990 am fost grânarul Europei, din 90 am început să devenit milogii Europei. Cei care fac agricultură la ora actuală fac numai ce vor ei, n-au întrebat niciodată, discută cu firme particulare, nu cu specialişti în agricultură. Agentul agricol de la primărie, prin anii 1948 hotăra ce să cultive ţăranul român. Acum e un haos, în condiţiile în care în asociaţiile înfiinţate nu există o legătură permanentă, membrii lor nu colaborează, nu au piaţă de desfacere.
-Ce sfaturi aţi da unui fermier?
-Românului, nu fermierului, i-aş spune că dezvoltarea economică a României o reprezintă agricultura, suntem printre puţinele ţări din Europa care producem produse agricole sănătoare din punct de vedere alimentar, fără E-uri, fără stimulente. Eu aş îndruma guvernul să înfiinţeze centre de sacrificare pentru animale la nivelul judeţelor, ca ţăranul să poată să-şi sacrifice animalul. Este mare lucru să mănânci un animal crescut în gospodăria ţărănească, fără concentrate, faţă de altul care este hrănit cu stimulente pentru creştere.
-Dacă avem agricultură şi produse sănătoase, de ce nu suntem o forţă în Europa?
-Pentru că nu există interes. Nu se gândeşte nimeni la ţăranul român, să-i ia producţia, sau statul să preia la rezerva de stat produsele. Pe plan local, anul trecut am avut zeci de mii de hectare cu lubeniţă în Mehedinţi şi noi am mâncat lubeniţe din Grecia în primăvara anului 2013, care se găseau prin super şi hipermarketuri. Când a produs românul nu a venit nimeni să-i ia lubeniţele, în condiţiile în care produsele sunt sănătoase, nu sunt tratate fitosanitar. Sau situaţia din târguri: la 5 dimineaţa în orice târg vin angrosiştii şi cumpără tot, pentru ca, peste două-trei ore să găseşti produsele pe piaţă la preţuri duble. Marea greşeală a fost că în ultimii 24 de ani am distrus tot ce s-a făcut, pe principiul că n-a fost bun făcut. Nici comuniştii când au venit la putere n-au demolat nimic, până în 1990, au dezvoltat, ori, după 90 s-a demolat tot…
St. JUST
Lasă un răspuns