0

Omul care omagiază și sfințește locul

Share ITShare on Facebook
Facebook

de Viorica STĂVARU


Pe TITU DINUȚ l-am citit mereu cu drag și cu bucurie de om al cărții, colegi și prieteni fiind noi de atâta amar de vreme. Și trebuie să mărturisesc din capul locului, cum s-ar spune: mereu l-am admirat că a rămas profesor și scriitor în Șișești, simțindu-se una cu locul acesta în care viața l-a așezat cu bucurii și cu dureri, cu grele și tulburător de îndurat încercări. Acolo, la Șișești, i-a învățat pe copii limba maternă, acolo și-a pus amprenta pe tot ce înseamnă sufletul și cultura rurală: a scris versuri și aforisme, povestiri și romane, a pus bazele unui muzeu, a participat la toate sărbătorile și proiectele din zonă, a primit oaspeți de soi și le-a fost ghid competent și gazdă caldă. De acolo, din verdele șișeștean, a venit în orașul nost ori de câte ori l-am chemat, cu diverse prilejuri: cercuri pedagogice, ședințe de cenaclu, lansări de carte, vernisaje, festivaluri etc. Te privește blând, mereu duce mâna la inimă și se înclină. Nu mi-l imaginez refuzându-i cuiva o informație sau o favoare…
Zilele acestea am primit de la el o carte extraordinară, rod al unor eforturi colosale, la care s-ar înhăma doar cineva cu mare-mare dragoste pentru localitatea în care trăiește: ȘIȘEȘTI (repere monografice), 2020, Editura Profin, Drobeta Trunu Severin, ediție tipărită prin fondurile asigurate de către Consiliul Local Șișești și Primăria comunei Șișești. Este un volum monografic realizat și tipărit în condiții excelente, o carte format mare, 162 de pagini.
La baza acestui proiect de suflet a stat, potrivit mărturisirii autorului, o seară de taifas cu Marian Răducan, primarul din Șișești, care l-a îndemnat să purceadă la „muntele unei asemenea răspunderi civice”, cum inspirat numește Titu Dinuț acest efort cultural. Primarul a insistat, motivând că trebuie făcut „inventarul luminilor din tine” și că scriitorul și omul Titu Dinuț e cel mai potrivit în acest sens.
Monografia, așa cum a gândit-o și a conceput-o scriptic Titu Dinuț, urmează tiparul unei astfel de scrieri nonliterare, documentare. Cele douăsprezece pagini de Bibliografie generală stau mărturie pentru munca sisifică a autorului. Veți regăsi, în carte, potrivit celor 12 capitole, informații și fotografii (color și sepia), despre „coordonatele geografice, condițiile naturale și reperele sociale” ale comunei, despre viața spirituală (biserici și preoți de țară), personalitățile locale, ceramica de Șișești, „portul popular și arhitectura satului”, despre muzeul școlar de istorie și etnografie „Dragoș Ebetiuc”; alte capitole trimit la școala șișeșteană și la istoria acesteia, la aspectele de toponimie, dar mai cu seamă la „folclorul obiceiurilor și al credințelor”, la „folclorul literar” și „folclorul copiilor”, Titu Dinuț inserând, alături de fotografii, și texte culese și adaptate, pe unele dintre acestea citindu-le eu pentru întâia oară…
Răsfoiesc și citesc încă această carte mai pasionantă ca un roman. Nu o pot „rupe” de omul care a scris-o. Căci el, Titu Dinuț, este nu doar autorul monografiei, ci parte din istoria acestei comune mehedințene. Omul care sfințește locul.

stjust

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *