CONGRESUL XXV AL A.F.D.P.R., EVENIMENT DE SUFLET LA ALBA IULIA

În 2018 Congresul anual al Asociației Foștilor Deținuți Politic din România s-a desfășurat la Alba Iulia în intervalul 22-24 august. Nici locația, nici data nu puteau fi mai bine de atât alese. În ceea ce privește locul, orașul Alba Iulia este centrul istoric al României, capitala istorică a țării. Fiecare colțișor al acestei reședințe de județ respiră istorie. 2018 este anul Centenarului Marii Uniri ale cărei evenimente s-au derulat în cea mai mare parte aici, în cetatea lui Mihai Viteazul, la Alba Iulia. Acest oraș trezește oricui sentimente plăcute, de mândrie națională, fiindcă aici sunt urme de locuire multimilenare, aici romanii au ridicat un oraș cu grad de colonie (Apulum), aici Gyula și-a ales reședința voievodatului constituit de el în sec. XI ( Bălgrad ), aici în vremuri de mare glorie pentru marii noștri voievozi s-au purtat bătălii celebre și s-au luat decizii care au schimbat cursul vieții multimilenare a poporului român. Alba Iulia a căpătat în timp valoare de simbol al luptei maselor populare pentru dreptate socială şi libertate, pentru unitate națională. Orașul a fost supranumit „Mica Romă”, fiindcă aici s-au petrecut evenimente mărețe în toate planurile: social, politic, religios, cultural, economic, asemenea orașului capitală a Imperiului Roman, Roma, cu multe secole în urmă, spre marea noastră mândrie.
În ceea ce privește data desfășurării Congresului, cei mai mulți dintre noi se duc cu gândul la Marea Sărbătoare comunistă când pronunță 23 august. Li se produce atunci repulsie. Nimeni nu poate să ignore însă, că întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste în data de 23 august 1944 a scurtat încheierea celui de-al doilea război mondial cu 200 de zile, adică au fost cruțate sute de mii de vieți omenești la scară mondială, și au fost salvate de la distrugere imense bunuri materiale, având în vedere că numărul morților zilnice ale ostașilor și civililor de pe toate fronturile existente într-o așa mare încleștare planetară se cifra la zeci de mii! Dar a mai fost o rațiune în alegerea acestei zile ca dată a Congresului. Ziua de 23 august a fost aleasă ( nu de români!) și ca Ziua Internațională a Deținuților Politic, a Luptei împotriva Nazismului și Stalinismului Așadar, organizatorii, Asociația Foștilor Deținuți Politic din Romania, împreună cu Filiala Alba a AFDP, Primăria și Consiliul Local Alba au fost inspirați în alegerea locului și a datei. Totul a decurs „ca la carte”. Miercuri, 22 august a.c. au sosit la Hotelul „Cetate” din Alba Iulia, invitații la Congres: delegații tuturor filialelor AFDP din țară, în jur de 200 persoane, înalte personaltăți: delegatul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, dl. Președinte Emil Constantinescu, dl. Radu Preda, Președintele executiv al IICCMER, dl. Marius Oprea, cercetător și istoric IICCMER, d-na Lucia Hossu Longin, realizatoarea „Memorialului Durerii” ce s-a menținut în grila de programe TVR de 22 de ani, purtătorii de cuvânt a unor instituții prestigioase: Senatul României, CNSAS etc. A fost, așa cum era firesc, și delegația județului nostru, Mehedinți. Cu câteva zile înainte de deschiderea lucrărilor Congresului au trudit pentru ca totul să fie pus la punct și invitații să se simtă bine, președintele Filialei Alba a AFDP, dl Selegean și veșnic tânăra și inimoasa doamnă Maria Dincu, secretara AFDPR.Lucrările Congresului au debutat în Aula Mare a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, începând cu ziua de 23 august, ora 9.00. Dl. Președinte AFDPR, Subsecretar de stat, ing. Octav Bjoza a condus desfășurarea lucrărilor Congresului. Dânsul a cerut ca toți cei de față să țină , la debutul lucrărilor Congresului, un moment de reculegere în memoria luptătorilor din rezistența anticomunistă care au trecut la cele veșnice. După aceea a fost invitat să ia cuvântul Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, care a rostit celor de față o scurtă cuvântare și a transmis mesajul Părintelui Patriarh Daniel. Adresându-se celor prezenți cu prilejul acestui eveniment, Arhipăstorul Alba Iuliei Irineu a evidențiat valoarea sublimă a jertfei înaintașilor noștri din timpul prigoanei comuniste, afirmând: „Toți românii care au murit din cauza bătăilor și privațiunilor și care au fost arestați sau asasinați în timpul regimului comunist, nu sunt considerați înfrânți, pentru că sacrificiul lor ispășitor a rodit biruința finală. Astăzi ne cuminecăm sufletește din suferințele acestora, îndurate creștinește pe drumul durerii în cei 45 de ani de comunism, totalitarism și umanism antropocentric. Jertfele luptătorilor anticomuniști sunt o chemare de a trăi în comuniune românească deplină, în care credința în Dumnezeu și iubirea creștină să devină iarăși esența existenței noastre naționale. Întărindu-ne haric în fața asalturilor moderniste și comuniste contemporane, se cuvine să fim străjeri vigilenți ai spiritului nostru autohton și să păstrăm identitatea noastră etnică. Să ne ajute Dumnezeu!”
S-a rostit rugăciunea Tatăl Nostru, în cor, de către toți cei prezenți în sală. În continuare a rostit, ca de fiecare dată, o emoționantă cuvântare dl. Radu Preda, președintele executiv IICCMER. Dânsul arată că întreg colectivul pe care-l conduce se străduiește să ne restituie documente si mărturii inestimabile despre ceea ce a însemnat, de fapt, comunismul în România. Cercetătorii de la IICCMER s-au implicat cu inepuizabile resurse fizice și sufletesti în lupta pentru recuperarea adevărului și pentru cinstirea celor ce l-au slujit cu pretul suferintei și al vietii lor. Domnul Emil Constantinescu, care este de 30 de ani permanent lângă foștii persecutați politic în regimul comunist, a ținut să-i felicite pe cei care mai sunt în viață și le-a făcut urări de viață lungă și rodnică, a vorbit cu profundă tristețe și sinceră compasiune despre cumplita perioadă a rezistenței anticomuniste, în care au fost implicate și rude ale domniei sale… Este sigur că prin intermediul celor din sală, dar și a tuturor foștilor persecutați politic din România memoria va fi dusă mai departe, salvând astfel de la uitare oameni și fapte care ajută mult la întelegerea, în sensul ei tragic si profund, a istoriei noastre din ultima jumătate de veac. Reconstruirea conștiinței civice se face prin memorie, prin cunoașterea adevărului, a poveștii celor care s-au opus regimului, care credeau din tot sufletul în valoare. A înteles că fiecare dintre noi este răspunzător de soarta comunitătii în care trăieste și a luptat toată viata pentru o mai dreaptă asezare a lucrurilor. Domnul Marius Oprea, fondatorul IICCMER, a citit Mesajul domnului Președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, dar înainte de aceasta a rostit propriul mesaj către deținuții politic și deportați. A rostit cuvinte frumoase și emoționante despre cei pentru care trudește de mai bine de un deceniu și care, alături de echipa condusă de dl Gheorghe Petrov a avut rolul esențial în evenimentul care s-a desfășurat după deschiderea festivă a lucrărilor Congresului, despre care voi reveni. „Majoritatea celor care au luptat împotriva comunismului au încetat din viaţă. Avem aici, în fața noastră, câteva sute de supraviețuitori ai închisorilor comuniste. Ei sunt printre ultimii martori direcți ai tragediei națiunii noastre din acel timp. Anii lor de detenție și persecuție politică însumează o perioadă prea lungă de timp pentru a fi calculată.
Amintirea acestor martiri și eroi prinde aripi doar prin rostirea adevărului despre rezistența lor, prin onorarea periodică a memoriei lor şi prin acțiunea justiției de a li se face dreptate”, a spus dl. M. Oprea. Doamna Lucia Hossu Longin a vorbit despre munca sa de un sfert de veac pentru descoperirea adevărului și despre mizeriile care i s-au inscenat pentru a i se „pune pumnul în gură”. Nu a cedat și nici nu o va face. Va fi mereu alături de cei pe care-i prețuiește, îi respectă și îi onorează cu toate puterile sale. Preşedintele AFDPR, dl Octav Bjoza, în discursul său a spus, așa cum o face de un lung șir de ani că „ tratamentul pe care îl au foştii deţinuţi politici, deportaţii şi urmaşii acestora necesită corecturi pozitive consistente. În lipsa unei legislaţii coerente şi pe fundalul ignoranţei care suflă pe holurile birocraţiei locale, ultimii supravieţuitori ai abuzurilor statului comunist se confruntă cu situaţii umilitoare incredibile. Pe lângă ignoranţă, care nu este fapt penal, o explicaţie a acestei situaţii revoltătoare rezidă în caracterul decent al celor în cauză. Altfel decât „revoluţionarii”, foştii deţinuţi politici şi deportaţi nu s-au legat de gardurile Guvernului, nu au pichetat sediile de partide şi nici nu au ameninţat cu gesturi extreme. Ei au tăcut şi au continuat timp de aproape trei decenii să facă acelaşi lucru, lună de lună, în medie de 3000 de suflete: să moară.
Au fost alături de noi martorii îndureraţi ai transformării activiştilor de partid în democraţi şi ai securiştilor, foştii lor anchetatori, în stâlpi ai statului de drept”. Domnul O. Bjoza mai preciza: „După fiecare congres AFDPR mă întreb: ce facem cu acest impresionat patrimoniu de suferinţă după ce dispare şi ultimul deţinut politic sau deportat? Generaţia supravieţuitorilor, de la Corneliu Coposu la Ion Diaconescu, care a intrat imediat în politica de după decembrie 1989, a dat o lecţie de maturitate politică fără precedent. În loc să îşi asigure tot felul de privilegii, ei au fost primii care au văzut, cu claritate, care sunt urgenţele societăţii româneşti postcomuniste. Au pledat de la bun început, într-o perioadă în care mulţi o considerau imposibilă, pentru integrarea României în Uniunea Europeană şi, evident, în NATO. Loialitatea lor nu este nici azi onorată suficient…” Cel mai emoționant moment al primei zile de Congres a AFDPR a avut loc după deschiderea oficială a lucrărilor, începând cu ora 12.30, la Monumentul Rezistentei Anticomuniste din fața Bisericii Platoul Romanilor II, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh. Este vorba despre reînhumarea rămășițelor pământești ale celor 10 luptători anticomuniști, îngropați după execuții secrete pe raza județului Alba, fără cruce, în morminte care să nu se cunoască, fără coșciug și cele creștinești… Acum li s-a făcut dreptate! Pot dormi, în sfârșit, liniștiți și împăcați că li s-a făcut o înmormântare după datinele creștine și chiar mai mult, cu onoruri militare! Ansamblul funerar care va adăposti raclele cu osemintele victimelor a fost amenajat lângă Monumentul Rezistenței Anticomuniste, aflat în curtea Catedralei Unității Naționale, situată pe Platoul Romanilor. Acțiunea de căutare și deshumare a militanților anticomuniști s-a derulat în perioada anilor 2015-2017, fiind efectuată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) cu muncă asiduă și tenace. Părintele Arhiepiscop Irineu, dimpreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal și un impresionant sobor de preoți au oficiat, la biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Alba Iulia, ceremonia de reînhumare a celor zece luptători anticomuniști. Reprezentanți ai cultului greco-catolic și romano-catolic au rostit rugăciuni pentru sufletele celor care s-au jertfit pentru demnitatea neamului nostru.
Cei zece partizani au căzut victime, în decursul anului 1949, în urma unor confruntări directe purtate cu autoritățile regimului totalitar pe teritoriul localităților Bistra, Mesentea și Cricău, județul Alba. Reînhumarea celor zece luptători a fost organizată de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), împreună cu Primăria municipiului Alba Iulia. Dintre personalitățile prezente la ceremonia de reînhumare amintim pe domnul Emil Constantinescu, Președinte al României între anii 1996-2000, doamna Nicoleta Nicolae-Ioana, Consilier de Stat și domnul Radu Preda, conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, foștii deținuți politic , deportați și urmașii acestora prezenți la congres, ajunși acolo cu trei autocare. Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei, cea mai mare densitate de formaţiuni care s-au opus regimului comunist regăsindu-se în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Cluj şi Turda. Dintre acestea, cea mai importantă a fost organizaţia Frontul Apărării Naţionale – Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofițer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fraţii Alexandru şi Traian Macavei.
Prima confruntare armată a avut loc în 4 martie 1949, la Groși, loc situat la cca. zece km nord-est față de comuna Bistra. Aici aveau să fie ucise cinci persoane: Cigmăian Ioan, Decean Petru, Mitrofan Lucian, Maier Iosif și Maier Elena.
Victimele au fost înhumate într-o groapă comună situată chiar pe locul confruntării, mormântul fiind descoperit în august 2015 de către echipa condusă de Gh. Petrov. O a doua confruntare a avut loc la data de 8 martie 1949, la Bogoloaia, locație aflată la opt km spre nord față de centrul comunei Cricău, aici fiind ucise trei persoane: Popa Ștefan, Moldovan Nicolae și Pascu Cornel. Trupurile morților au fost îngropate la marginea unui pârâu, aproape de locul luptei, osemintele fiind recuperate în august 2017. Ultima luptă a partizanilor anticomuniști a avut loc în satul Mesentea, la 9 martie 1949, loc în care au fost ucise două persoane: Gligor Traian și Mârza Traian, adăpostiți într-o casă din localitate, identificată însă de cadrele Securității.
Ca urmare a refuzului celor doi de a renunța la lupta împotriva regimului totalitar, locuința în care se aflau a fost atacată, asupra acesteia fiind aruncate zeci de grenade ofensive și incendiare. Cele două persoane aveau să fie omorâte, cadavrele acestora fiind înhumate într-o groapă situată în grădina casei unde cei doi și-au găsit sfârșitul. În urma unei acțiuni de investigații arheologice, mormântul acestora a fost descoperit, osemintele fiind recuperate în iunie 2016. Reînhumarea s-a făcut cu onoruri militare în prezența a câtorva sute de participanți. S-au depus coroane și jerbe de flori. După masa de prânz lucrările Congresului au fost reluate la Universitate. Ca într-o mare familie s-au discutat probleme legate de bunul mers al filialelor din țară, care au din ce în ce mai puțini membri și fonduri puține. Plenul a aflat că în multe județe din țară autoritățile locale tratează AFDPR cu răutate și chiar dispreț. Au fost confiscate sedii, au fost evacuate și li s-au atribuit spații de nelocuit, motiv de mâhnire și revoltă pentru cei aflați la Congres. De asemenea, au fost numeroase luări de cuvânt ale invitaților, dar și expuneri ale unor diverse probleme ridicate de participanți. Au fost evidențiate filialele Timiș, Caraș-Severin, Brașov, Baia Mare unde s-au desfășurat activități notabile (excursii tematice în locurile de suferință, ridicarea de monumente, troițe, plăci comemorative, scrierea de cărți. comemorări cu public numeros, excursii la frații de dincolo de Prut).
Doamna Cornelia Fetea, președinta Filialei Caraș-Severin a fost deosebit de activă, arătând care sunt problemele care ar trebui rezolvate cu prioritate în anul Centenarului, fiindcă altfel, urmând alegerile, vor rămâne tot nerezolvate. În ultimul an la Caraș Severin s-au făcut comemorări de Ziua Eroilor, de Rusalii, s-a renovat și resfințit Monumentul Teregova, la Domașnea a fost ridicat un monument impresionant, cel mai înalt din România, dedicat luptătorilor din rezistența anticomunistă.
Și la Filiala Mehedinți s-au derulat activități importante în anul care a trecut de la precedentul congres. S-au făcut și la noi comemorări de Ziua Eroilor, de Rusalii, s-a continuat tradiția ca în prima duminică din iulie să se comemoreze la Izverna luptătorii din rezistența anticomunistă, s-a scris o carte despre partizanul Nicolae Ciurică, fiu al Mehedințiului, s-a ridicat prin grija familiilor Roateș și Pândici o troiță la Chilia, în memoria deportaților în Bărăgan. La toate aceste evenimente a fost prezent însuși Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei alături de părintele vicar eparhial Mihai Zorilă și un sobor de preoți.În presa locală periodic apar articole dedicate memoriei rezistenței anticomuniste din acest județ. și din țară. Cele două asociații din Timiș, AFDP și AFDB, conlucrează permanent și au publicat un număr impresionant de cărți-document, albume tematice, periodic se fac comemorări cu masive participări de credincioși și înalte fețe bisericești.
În plus, față de celelalte filiale din țară, la Timișoara s-a „născut” prin truda d-lui Teodor Stanca ajutat de colegii de la AFDB conduși de Petru Mirciov, Proiectul de modificare a DL 118/1990 care a fost amplu dezbătut și la acest Congres..Fiindcă părerile erau împărțite, discuțiile pe această temă au fost reluate a doua zi, 24 august. Dl. Stanca, autorul Proiectului, a fost receptiv la propunerile pertinente, a explicat de ce altele nu sunt viabile. La final s-a supus la vot forma finală a Proiectului, aprobată de plenul Congresului. Spre finalul lucrărilor Congresului dl. președinte Bjoza a dat cuvântul Ieromonahului Grigorie Benea, stareț coordonator al Memorialului Gherla care a precizat că „Pe harta Gulagului românesc, Gherla a fost unul din locurile în care s-a suferit cel mai mult. Mii de oameni, unii dintre ei personalități marcante ale elitei interbelice românești, au umplut celulele și beciurile teribilei închisori, fapt ce a lăsat până astăzio rană deschisă în inima orașului. Pentru a umple acest gol, ÎPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei al Clujului a avut inițiativa unui memorial în cinstea celor ce au suferit la Gherla în perioada de detenție politică. Pentru a duce la bun sfârșit acest proiect de recuperare a memoriei celor care s-au jertfit pentru credința în Hristos și pentru demnitatea neamului românesc este nevoie și de sprijinul nostru. Se pot depune sume cât de mici în Contul Asociației Memorial Gherla în ron: RO34RNCB0108155220740001, banca BCR.
Cuvântul de final a revenit d-lui Selegean președintele Filialei Alba AFDPR care și-a cerut scuze dacă ceva a lipsit. Participanții l-au asigurat că n-a lipsit nimic. Dimpotrivă, noi suntem cei care i-am mulțumit pentru modul în care a fost organizat totul. Mulțumim și pe această cale centralei AFDPR, d/lui Președinte Bjoza, d-nei Maria Dincu, d-lui Selegean, Primarului orașului Alba Iulia care ne-a oferit gratuit cazare și sala de conferințe, ceea ce este foarte mult, și tuturor celor care s-au străduit ca acest eveniment să se deruleze în cele mai bune condiții.
Prof. Ileana MATEESCU,
participant la Congres