Zilele trecute au fost date publicităţii concluziile mai multor sondaje de opinie realizate, din câte ştim, ba la comanda PD-L, ba la a PSD, sondaje având ca subiect central intenţia de vot pentru alegerile ce vor veni. E o întreagă întrecere postsocialită a sondajelor, e adevărat, dar dincolo de aparenta ironie, întrecerea ca atare are sensurile ei pragmatice şi bine conturate şi ne aşteptam la acest lucru. Dacă le luăm la rând şi tragem sub ele o linie, fie că e vorba de Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei, CSOP sau CSCI, Centrul de Studii si Cercetari Infopolitic) sondajele indică în mod cert o preocupare serioasă a mediului politic pentru confruntările ce vin şi pentru felul în care reacţiona electoratul, previziunile şi calculele pornind de aici.
Interesant, de exemplu, ni s-a părut faptul că fostul partid de guvernământ s-a stabilizat undeva la 15-18% din intenţiile de vot, ceea ce ni se pare foarte mult pentru un partiduleţ care nu s-a remarcat prin nimic în această perioadă. Mult peste PD-L, PSD-33%, PNL-32% (în formula unită, USL, e cotat cu 55% într-un sondaj ce măsura intenţia de vot pentru parlamentare), UDMR -7%, PP-DD -5%, PMP-5%, în vreme ce PC doar 2%.
E o perioadă în care mai toate partidele cu pretenţii îşi fac evaluări, procedează la măsurători sociologice, vor să vadă cam pe unde sunt în preferinţele electorale şi ce şanse au la un scor bun la confruntările ce se apropie.
Alegerile europarlamentare nu sunt doar un simplu test pentru partide şi pentru masa activă a electorilor, ci şi realmente o provocare pentru clasa politică, în condiţiile în care, o spun şi sondajele invocate mai sus, cam 40% din cetăţenii cu drept de vot şi-au exprimat la acest moment intenţia de a-şi exersa acest drept. E mult? E puţin? – depinde din ce unghi privim. Realistic vorbind cam acesta este bazinul electoral activ, doar rareori se poate ieşi din aceste limite.
În ceea ce priveşte europarlamentarele nici nu se poate spera la o prezenţă mai mare de 40%, dacă luăm în calcul istoricul alegerilor europarlamentare şi specificitatea lor, adică absenţa unei mize majore la nivelul comunităţilor locale. Europarlamentarele par un moft democratic, necesar poate dar care nu e deloc receptat ca având vreo utilitate directă pentru cetăţeni. Aşa că şi interesul acestora va fi pe măsură. E bine 40%, nici mult, nici puţin, e o marjă rezonabilă şi chiar optimistă.
Nu cred că vom avea o prezenţă la vot, pentru a ne alege reprezentanţii în Parlamentul European, prea mult peste 30-35%. Sigur, la alegerile pentru preşedintele ţării lucrurile vor sta cu totul altfel, miza fiind una mult mai pasională iar dezbaterile aferente, şi orgoliile puse în joc, cu mult mai aprige.
SORIN VIDAN
