INEDIT!

Pădurile pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa

O poziție comună pentru un sprijin financiar dedicate și echitabil pentru pădurile Europei
Manifest

Introducere
Noi, părțile interesate din sectoarele public, privat, academic și civic, uniți de înțelegerea comună a importanței strategice a pădurilor, susținem împreună o viziune coerentă și orientată spre un viitor pentru Europa.Pentru prima dată, proprietarii de păduri, industria forestieră, organizații de mediu, administratori de păduri și de arii protejate, cercetători, educatori, artiști, meșteșugari, reprezentanți ai comunităților locale și ai societății civile din întreaga Europă vorbesc pe o singură voce: solicităm o schimbare profundă în modul în care Uniunea Europeană valorizează, investește și sprijină durabil pădurile. Pădurile nu mai pot fi tratate ca o notă de subsol în tranziția verde a UE — ele sunt fundamentul acesteia. Pădurile Europei au nevoie de un sprijin financiar imediat, strategic, dedicat și echitabil pentru a-și debloca întregul potențial — în acțiunea pentru climă, conservarea biodiversității și creșterea economică durabilă — și pentru a-și ocupa locul central în agenda europeană pentru investiții verzi. Solicităm un cadru financiar dedicat și echitabil care să permită pădurilor să contribuie pe deplin la competitivitatea, reziliența climatică și sustenabilitatea Europei.

Pădurile: un pilon strategic al tranziției verzi europene
Pădurile Europei sunt mai mult decât resurse naturale — ele sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii Europene privind tranziția verde, competitivitatea și
reziliența climatică. Ele furnizează servicii ecosistemice indispensabile — de la neutralitatea carbonului, protecția biodiversității și a surselor de apă, până la reducerea riscurilor asociate
dezastrelor naturale. Pădurile susțin sănătatea și bunăstarea umană, identitatea culturală și oferă soluții bazate pe natură care îmbunătățesc calitatea vieții — prin educație, recreere, turism și reconectarea cu natura. În același timp, pădurile generează mijloace de trai sust enabile, stimulează inovația și sprijină dezvoltarea regiunilor rurale și dependente de pădure din întreaga Uniune.
Totuși, în ciuda contribuțiilor lor semnificative, pădurile sunt în continuare subevaluate și subfinanțate. Arhitectura actuală de finanțare a UE nu reflectă în mod adecvat importanța ecologică, economică și socială a gestionării durabile a pădurilor. Deși acoperă peste 43,5% din teritoriul UE, pădurile și alte terenuri împădurite beneficiază de o parte disproporționat de mică din investițiile directe — un dezechilibru care nu ține cont de serviciile publice esențiale pe care acestea le oferă și de responsabilitățile din ce în ce mai mari ce li se atribuie.
Această subfinanțare are consecințe grave. Fără un sprijin financiar adecvat, coerent și pe termen lung, UE își va diminua semnificativ capacitatea de a-și atinge obiectivele în materie de biodiversitate, climă și dezvoltare rurală. La fel de îngrijorător este riscul de a afecta competitivitatea și reziliența economică a Uniunii pe termen lung. Neinvestind în soluții bazate pe pădure, UE ar renunța la una dintre cele mai puternice pârghii pentru o creștere durabilă — și ar pierde poziția de lider global în bioeconomie, inovație verde și industrii orientate spre viitor. În mod critic, o atenție insuficientă acordată pădurilor riscă să lase în urmă regiunile rurale și dependente de pădure.
Pe măsură ce UE pregătește următorul Cadru Financiar Multianual (CFM), a sosit momentul ca pădurile să fie repoziționate ca pilon strategic al viitorului Europei.

Păduri reziliente – Bioeconomii reziliente: două fețe ale aceleiași monede
O Europă rezilientă și pregătită pentru viitor depinde de sănătatea pădurilor sale și de puterea bioeconomiilor pe care acestea le susțin. Aceste obiective nu sunt separate — ele sunt
interdependente. Bioeconomia forestieră transformă gestionarea durabilă a pădurilor în valoare economică și socială. Prin ancorarea inovației în procesarea locală și lanțurile de valoare cu valoare adăugată ridicată, ele creează locuri de muncă de calitate, susțin diversificarea și consolidează structura economică a regiunilor rurale și dependente de pădure. Acest lucru este esențial pentru coeziunea teritorială și pentru o tranziție verde echitabilă și incluzivă — astfel încât nicio persoană sau regiune să nu fie lăsată în urmă. În același timp, inovația forestieră oferă Europei oportunitatea de a-și reechilibra structura comercială și economică, valorificând expertiza sa tradițională și poziția de lider global în soluții bio bazate pe valoare adăugată — de la lemn tehnologic și chimie verde, până la construcții sustenabile, ambalaje și biomateriale avansate. Dar valorificarea acestui potențial necesită investiții țintite și condiții favorabile pentru ca
regiunile forestiere să se modernizeze, să se diversifice și să își extindă contribuțiile. Neglijarea acestei legături înseamnă pierderea unei pârghii strategice pentru prosperitatea, stabilitatea
socială și competitivitatea globală a Europei.

Solicitările noastre
Pentru a valorifica întregul potențial al pădurilor ca activ strategic al tranziției verzi europene, solicităm respectuos instituțiilor europene și guvernelor naționale să adopte măsuri decisive înurmătorul Cadru Financiar Multianual (CFM) și dincolo de acesta:
• Crearea unui mecanism dedicat de finanțare UE pentru păduri, care să reflecte valoarea lor cheie pentru stabilitatea climatică, biodiversitate și reziliență economică. Pădurile
trebuie tratate la același nivel cu alte sectoare strategice, precum energia, agricultura și industriile strategice, în cadrul politicilor și investițiilor Uniunii.
• Recunoașterea formală a pădurilor ca sector strategic pentru viitorul Europei — esențial pentru atingerea noii agende de competitivitate a UE, așa cum este prevăzută în Raportul Draghi — poziționându-le drept catalizatori ai inovației, sustenabilității și dezvoltării rurale, contribuind totodată la Pactul Verde European, Legea privind restaurarea naturii și obiectivele de neutralitate climatică.
• Implementarea unor scheme de compensare echitabile, transparente și bazate pe performanță pentru proprietarii și administratorii de păduri care contribuie activ la protejarea ecosistemelor, restaurare, adaptare climatică și practici durabile, în conformitate cu principiile gestionării apropiate de natură.
• Sprijinirea unei tranziții juste pentru comunitățile dependente de pădure, în special cele afectate de restricții specifice legate de protecția naturii, recunoscând că mijloacele lor de trai sunt legate de lanțurile valorice bazate pe pădure. Aceasta include investiții țintite în bioeconomii forestiere și lanțuri valorice sustenabile, care să permită diversificarea locală și să asigure că nicio regiune nu este lăsată în urmă.
• Investiții într-o bioeconomie circulară bazată pe pădure, competitivă și durabilă, care generează locuri de muncă în mediul rural, stimulează inovația în tehnologiile verzi, consolidează autonomia strategică a UE și poziția sa de lider în lanțurile valorice de produse din lemn cu valoare adăugată mare.
• Integrarea priorităților legate de păduri în toate instrumentele relevante de finanțare ale UE, asigurând obiective măsurabile, echitate teritorială și coeziune, precum și sprijin
adaptat la diversitatea peisajelor, modelelor de administrare și realităților socio- economice ale statelor membre.

O abordare de investiții UE inteligentă,echitabilă și orientată spre viitor
Pădurile Europei variază semnificativ — ecologic, economic și social — însă actualele cadre de finanțare ignoră această diversitate și relevanța lor strategică. Această deconectare limitează capacitatea UE de a-și atinge obiectivele generale și accentuează disparitățile teritorial e. Într-o Europă unită, provocările comune necesită acțiune colectivă și eforturi coordonate pentru a asigura un răspuns mai puternic, coerent și sustenabil. Pentru a valorifica pe deplin potențialul pădurilor, investițiile UE trebuie să evolueze. Avem nevoie de o abordare de finanțare care să fie:
• Strategică și bazată pe performanță, concentrată pe rezultate măsurabile în materie de sustenabilitate, reziliență și inovație;
• Sensibilă la realitățile teritoriale, reflectând specificitățile diferitelor peisaje și comunități forestiere;
• Echitabilă și orientată spre viitor, recunoscând eforturile din trecut și permițând angajamente pe termen lung pentru gestionarea durabilă a pădurilor.

Să acționăm acum
Timpul se scurge pentru a asigura viitorul pădurilor Europei. În lipsa unor investiții substanțiale, dedicate și coerente, riscăm să pierdem cea mai valoroasă infrastructură naturală — lăsată în degradare sub povara neglijenței și a promisiunilor neîndeplinite. O arhitectură de finanțare echilibrată și strategică pentru păduri nu este doar o opțiune— este o
necesitate pentru consolidarea poziției de lider a Europei în tranziția verde globală, pentru întărirea coeziunii sociale și pentru asigurarea prosperității generațiilor viitoare.
Facem apel la toate instituțiile europene, guvernele naționale și părțile interesate relevante — de la nivel european până la nivel local — să se asigure că pădurile nu sunt ignorate, ci sprijinite printr-un angajament financiar dedicat, echitabil și orientat spre viitor. Investind împreună în păduri, investim într-un viitor prosper pentru Europa!
București, mai – iunie 2025

Lista entităților care și-au exprimat susținerea față de principiile și
obiectivele formulate în acest Manifest
1. ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURAL APUSENI R.A.
2. ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURAL VÂNATORI NEAMȚ
3. ASOCIAȚIA PENTRU DEZVOLTARE COMUNITARĂ DURABILĂ “ALUTUS”
4. ASOCIAȚIA PROPRIETARILOR ȘI ADMINISTRATORILOR DE PĂDURI
DIN ESTUL TRANSILVANIEI (APAPET)
5. APS „SFÂNTA ELISABETA”
6. ASOCIAȚIA “AQUA CRISIUS”
7. SOCIETATEA ECOLOGICĂ PENTRU STUDIEREA ȘI PROTEJAREA FAUNEI ȘI FLOREI
SĂLBATICE „AQUATERRA”
8. ASOCIAȚIA PROTECȚIA LILIECILOR
9. ASOCIAȚIA „OAMENII PĂDURII”
10. ASOCIAȚIA ADMINISTRAȚIILOR DE ARII NATURALE PROTEJATE
11. ASOCIAȚIA ADMINISTRATORILOR DE PĂDURI
12. ASOCIAȚIA ALIANȚĂ PENTRU PĂDURE
13. ASOCIAȚIA ALTITUDINE TM
14. ASOCIAȚIA APA ROȘIE
15. ASOCIAȚIA BANKWATCH ROMANIA
16. ASOCIAȚIA COLEGIUL SILVICULTORILOR
17. ASOCIATIA COMPOSESORATELOR MURGO
18. ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI “NAGYKÜKÜLLŐ KÖZBIRTOKOSSÁGI SZÖVETSÉGG”
19. ASOCIAȚIA ECOASSIST
20. ASOCIAȚIA ECO FOREST LIFE
21. ASOCIAȚIA ECOLOGIC
22. ASOCIAȚIA FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA – ASFOR
23. ASOCIAȚIA GAL MARA GUTAI
24. ASOCIAȚIA GRĂDINA ÎNGERILOR
25. ASOCIAȚIA MICROREGIONALA MARA NATUR
26. ASOCIAȚIA MIKES ZAGON
27. ASOCIAȚIA „NATURA TRANSILVANIEI” (ANAT)
28. ASOCIAȚIA PARCUL NATURAL VĂCĂREȘTI (APNV)
29. ASOCIAȚIA PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂȚII BIOLOGICE (ACDB)
30. ASOCIAȚIA PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ APUSENI
31. ASOCIAȚIA PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNITĂȚILOR LOCALE
„ROMÂNIA RURALĂ”
32. ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE MOBILĂ DIN ROMÂNIA (APMR)
33. ASOCIAȚIA RANGERILOR DIN ROMÂNIA (ARR)
34. ASOCIAȚIA REACTOR 10/90
35. ASOCIAȚIA SALVATI DUNĂREA ȘI DELTA
36. ASOCIAȚIA SALVATORILOR MONTANI DIN ROMÂNIA FILIALA VATRA DORNEI
37. ASOCIAȚIA VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI „FUX-NYIRES” MERENI
38. ASOCIAȚIA WWF ROMÂNIA (WWF)
39. CENTRUL DE CERCETARE DEZVOLTARE IN SILVICULTURA – OCOLUL SILVIC
DE REGIM GHEORGHENI SA
40. CENTRUL DE STUDII ȘI CERCETĂRI DE BIODIVERSITATE AGROSILVICĂ /
ACADEMIA ROMÂNĂ
41. CENTRUL PENTRU ARII PROTEJATE ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ – BIHOR (CAPDD)
42. CENTRUL PENTRU CERCETAREA ȘI CONSERVAREA LILIECILOR (CCCL)
43. COMITETUL SECTORIAL DIN SILVICULTURĂ, EXPLOATARE, PRELUCRAREA LEMNULUI
ȘI INDUSTRIA MOBILEI ( CSSEPLIM )
44. COMPOSESORAT HEGYES JIROS
45. COMUNA POIANA STAMPEI
46. DEPARTAMENTUL DE SILVICULTURĂ ȘI INGINERIE FORESTIERĂ,
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
47. ECOTOP ORADEA
48. FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE,
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
49. FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SUCEAVA
50. FACULTATEA DE ȘTIINȚE, UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA
51. FEDERAȚIA COALIȚIA ONG NATURA 2000
52. FEDERAȚIA SINDICATELOR LIBERE DIN INDUSTRIA LEMNULUI
53. FSC ROMÂNIA (FOREST STEWARDSHIP COUNCIL)
54. FUNDAȚIA ALEX GĂVAN
55. FUNDAȚIA CENTRUL PENTRU DEZVOLTAREA INTREPRINDERILOR
MICI ȘI MIJLOCII MARAMUREȘ
56. FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIA (FCC)
57. FUNDAȚIA ECO-CIVICA
58. FUNDAȚIA NATURAL GLOBAL
59. GAL MICROREGIUNEA HARTIBACIU
60. GEOCONCEPT SUCEAVA
61. GRUPUL MILVUS
62. INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ „MARIN DRACEA”
63. INSTITUTUL PENTRU ȘTIINȚELE VIEȚII
64. LICEUL TEHNOLOGIC FORESTIER SIGHETU MARMAȚIEI
65. LICEUL TEHNOLOGIC PUSKÁS TIVADAR
66. LICEUL TEHNOLOGIC SILVIC „DR. NICOLAE RUCĂREANU” BRAȘOV
67. ORGANIZATIA GEOECOLOGICA ACCENT
68. PEFC ROMÂNIA (PROGRAMME FOR THE ENDORSEMENT OF FOREST CERTIFICATION)
69. PRIMĂRIA COMUNEI OSTRA
70. PROPARK FUNDAȚIA PENTRU ARII PROTEJATE
71. RNP ROMSILVA – PARCUL NATURAL MUNȚII MARAMUREȘULUI
72. ROMPAP – PATRONATUL INDUSTRIEI DE CELULOZĂ ȘI HÂRTIE
73. SILVANEWS
74. SOCIETATEA CARPATINĂ ARDELEANĂ SATU MARE
75. SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *