Ecluza românească de la Porţile de Fier I a fost repusă sâmbătă, 6 octombrie a.c., în funcţiune, după un an şi jumătate de când a fost închisă pentru reabilitare. Lucrările de retehnologizare a ecluzei de la Porţile de Fier I au avut loc în perioada iunie 2011 – august 2012, valoarea investiţiei fiind de 63 de milioane de euro. La eveniment au luat parte REMUS BORZA, administratorul judiciar al Hidroelectrica SA, Remus Borza, RODIN TRAICU, secretar de stat în Ministerul Economiei, Adrian Duicu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, NICOLAE DRĂGHIEA, prefectul judeţului.
„Ecluzele de la Porţile de Fier I sunt cele mai mari din Europa. Vorbim aici de o lungime utilă sas de 310 metri, o lăţime utilă de 34 de metri, capacitate de trafic – 35 milioane tone/ an, disponibilitate pentru navigaţie -320 zile/an şi o durată medie de ecluzare de 75 de minute. Ecluza românească de pe malul drept al Dunării a intrat în exploatare în aprilie 1972. Din cauza uzurii fizice, dar şi morale a echipamentelor în anul 2000, hidroenergeticienii de la Porţile de Fier I au pus problema retehnologizării acestei ecluze. Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 956 din iunie 2004, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei pentru realibilitarea ecluzei de la Porţile de Fier, iar doi ani mai târziu, începeau lucrările. Deşi în hotărârea respectivă se stipula clar că statul român trebuia să susţină financiar aceste lucrări, întreaga investiţie în valoare de 63 de miloane de euro a fost suportată în întregime de Hidroelectrica. Cu regret şi amărăciune, trebuie să vă informez că la această dată, toată această investiţie a fost suportată integral şi exclusiv doar din surse proprii, doar din bugetul Hidroelectricii. Aşteptăm în continuare banii de la statul român pentru că statul în ultimii 10 ani de zile a înţeles doar să ne ceară să-i finanţăm tot felul de proiecte, tot felul de titluri de investiţii la care componenta energetică lipsea cu desăvârşire, cum este şi cazul ecluzei de la Porţile de Fier I. Pentru Hidroelectrica este o investiţie care nu aduce niciun leu, pe care nu o să o recupereze nici într-o mie ani lumină, pentru că această investiţie profită altor instituţii, cum ar Ministerul Transporturilor, Apele Române“, declara administratorul judiciar Remus Borza, prezent la finalizarea investiţiei „Reabilitare ecluză română la SHEN Porţile de Fier 1“.
„Prin repunerea în funcţiune a acestui obiectiv, indicele de tranzitare a navelor fluviale prin ecluză a crescut considerabil. Din păcate, ecluza nu aduce profit pentru Hidroelectrica, ci doar pentru instituţiile cu responsabilităţi de administrare a transportului naval. Din acest motiv se impune ca şi Guvernul să sprijine financiar investiţia făcută aici”, declara Borza. Cu acest prilej, Remus Borza susţinea că în această perioadă are loc o evaluare a tuturor sucursalelor Hidroelectrica şi că până la sfârşitul lunii octombrie se vor schiţa noile organigrame de personal. „Salariaţii din Hidroelectrica au cele mai bune salarii. Cheltuiala medie pe salariat suportată de angajator este de 1643 de euro pe lună. În intervalul acesta, 20 iunie până în prezent nu am disponibilizat niciun om, nu am redus şi nu am înlăturat niciun spor, nicio indemnizaţie, nicio pomană într-un cuvânt. În continuare, ponderea contravalorii muncii prestate reprezintă doar 41 la sută şi 59 la sută din total venituri salariale reprezintă acele 70 de sporuri, bonificaţii, indemnizaţii, prime jubiliare. Sigur suntem într-un proces de evaluare care a început acum o lună de zile şi o vom finaliza la sfârşitul lunii octombrie, după ce vom vizita fiecare sucursală şi stăm de vorbă cu toţi responsabilii, cu toţi şefii de serviciu, cu toţi directorii. Încercăm o evaluare pe criterii obiective, pe criterii oneste pentru că nu neapărat numărul mă deranjază, că Hidroelectrica are la momentul acesta 5239, iar Hidroserv-urile au 2543 de salariaţi. La fel de bine în Hidroelectrica pot să muncească 6000 de oameni, problema este una simplă: ca fiecare om să-şi câştige salariul pe care i-l plăteşte Hidroelectrica, ca fiecare om să aducă plus valoare companiei. Ori aici avem anumite rezerve. În ultimii ani schema de personal, în special pe palierul tesa s-a supradimensionat. Aşa se face că astăzi ponderea personalului tesa înseamnă 39 la sută din total număr de salariaţi. Probabil până la sfârşitul lunii se vor da noile organigrame atât la nivel de sucursale cât şi la nivelul executivului prin care încercăm să restrângem numărul de posturi pe partea de tesa penru că este inacceptabil pentru Hidroelectrica să aibă în structura de personal pe statul de funcţii 184 de economişti câtă vreme anul trecut ei au cosmetizat rezultatele financiar-contabile, au omis la cât de mulţi sunt şi se bat fiecare pe bătături, să înregistreze o sumă de 138 de milioane de lei, reprezentând cheltuiala cu amortizarea mijloacelor fixe în perioada octombrie -decembrie 2011″.
În privinţa băieţilor deştepţi, Remus Borza spunea că, în situaţia în care Curtea de Apel Bucureşti va admite săptămâna viitoare recursurile formulate de „băieţii deştepţi” din energie, Hidroelectrica va intra în faliment. „Nu vreau să se interpreteze că aş face anumite presiuni pe instanţă. În probabilitatea în care săptămâna viitoare s-ar admite recursul promovat de băieţii deştepţi şi de Sindicatul de la Hidroelectrica societatea va fi pusă într-o reală dificultate pentru că efectul imediat al admiterii recursului ar fi reactivarea acestor contracte păguboase cu băieţii deştepţi, care au dat un tun de peste 1 miliard de euro în perioda 2006-2012. Ei au contracte până la data de 31 decembrie 2018 pentru că unii au avut grijă să le prelungească încă din 2009 şi miza este enormă pentru ei. Ei ar câştiga sau ar pierde încă un miliard de euro. Ce înseamnă asta? Înseamnă repunerea părţilor în situaţia anterioară, înseamnă că Hidroelectrica nu a fost nicio zi în insolvenţă şi înseamnă să dăm timpul înapoi la 20 iunie şi să constatăm că Hidroelectrica are obligaţii contractuale 19,8 milioane de megawaţi sau 19,8 terawaţi. Şi asta în condiţiile în care producţia pe 2012 este de doar 12 terawaţi. Asta înseamnă că Hidroelectrica va fi nevoită, ca şi anul trecut, să cumpere, să achiziţioneze deficitul de producţie de 8 terawaţi la preţul pieţii, care înseamnă astăzi din păcate 300 de lei şi 400 de lei pe piaţă de echilibrare şi să revândă în contracte băieţilor deştepţi cu 130 de lei sau chiar mai puţin 103 lei pentru Elsid şi Electrocarbon, al 114 pentru Alro Slatina, la 130 de lei pentru cele două Alpik-uri. Sau şi mai rău să revândă, cumpărând cu 300-400 de lei pe piaţa reglementată, la 71 de lei, unde Ministerul Economiei, cât este el de minister, nu a putut să facă nimic în relaţia cu reglementatorul, care este într-o stare de ilegalitate flagrantă pentru că este autoritatea chemată să respecte şi să aplice legea. Şi el este primul care încalcă legea. Există un articol care obligă ANR să recunoască fiecărui producător, preţul de cost şi un profit rezonabil. Ori câtă vreme preţul de cost pe megawatul produs de Hidroelectrica este de 125 de lei nu poţi să vii tu Autoritatea statului să-mi dai doar 70 de lei. Dar iată câte anomalii se întâmplă cu girul statului, care este probabil băiatul cel mai deştept dintre băieţii deştepţi. M-a contrariat şi pe mine poziţia procesuală a sindicaliştilor, care în loc să apere interesele sindicatului, ale salariaţilor şi ale Hidroelectricii sunt cât se poate de manifeşti în aceeaşi barcă cu băieţii deştepţi. Merg umăr la umăr cu aceeaşi avocaţi, cu aceeaşi acţiuni. Câtă vreme unele soţii sau copii ai liderilor de sindicat până la momentu denunţării contractelor au lucrat la firmele băieţilor deştepţi, probabil se explică acest lucru”, a declarat Borza.
„Hidorelectrica este a întregii Românii şi ea trebuie susţinută în primul rand de către stat. O să fac o observaţie ceva mai maliţioasă vis-à-vis de statul roman. Că tot este la modă acea sintagmă cu sens peiorativ: «Băieţii deştepţi». S-ar putea ca cel mai deştept băiat dintre băieţii deştepţi să fi fost chiar statul român. Pe semnătura mai multor miniştri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziţioneze energie electrică la preţul de 234, 250 de lei (pe MWh – n.r), pentru ca ulterior să o vândă băieţilor deştepţi la 130 de lei sau în piaţa reglementată la 189 de lei. Ne mai mirăm cum a ajuns Hidroelectrica în insolvenţă, să înregistreze la 20 iunie 2012 datorii de peste 1 milliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei? Este o consecinţă a acestei politici nesăbuite de a trage din toate părţile în Hidroelectrica”, a spus Borza.
ST. JUST
