NOTA DE FUNDAMENTARE a OUG nr.40/03.06.2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
Secţiunea 1. Titlul actului normativ
Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
Secţiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situaţiei actuale
Cadrul normativ care reglementează modalitatea de alegere a autorităților administrației publice locale este reprezentat de Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare. Regimul autonomiei locale, organizarea și funcționare autorităților administrației publice locale, precum și principalele atribuții și responsabilități ale autorităților executive și deliberative de la nivelul administrației publice locale sunt reglementate de Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare și de Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.
Legea administrației publice locale a consacrat rolul primarului – autoritate executivă de la nivelul comunei, orașului și municipiului, respectiv de reprezentare a unității administrativ-teritoriale în relații cu alte autorități publice, de îndeplinire a unor atribuții specifice în calitate de reprezentat al statului, în relația cu autoritatea deliberativă, în ceea ce privește asigurarea serviciilor publice locale către cetățeni. Rol și atribuții similare sunt îndeplinite și de către autoritatea executivă de la nivelul județului, respectiv de președintele consiliului județean.
Evoluțiile societății din ultima perioadă au determinat ca atribuțiile președintelui consiliului județean să se coreleze din ce în ce mai mult cu cele ale autorității executive de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor. De-a lungul timpului modalitatea de alegere a președintelui consiliului județean a suferit modificări de la alegerea sa în mod indirect de către consiliile județene în perioada 1991-2008, la alegerea sa prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat în perioada 2008-2016 și revenirea la alegere în mod indirect începând cu anul 2016.
În pofida rolului și atribuțiilor similare ale autorităților executive ale administrației publice, la momentul de față modalitatea de alegere diferă, ceea ce determină un tratament diferit aplicabil unor funcții similare, pe de o parte din perspectiva legitimității și reprezentativității și, pe de altă parte din perspectiva stabilității în funcție, precum și o serie de disfuncționalități în practică.
Așa cum se susține și în Rezoluția Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (transmisă prin adresa nr. 184/2019 și înregistrată la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice sub nr. 72006/2019), „(…) Este un non-sens să abordezi funcția de președinte al consiliului județean din altă perspectivă decât cea a primarului având în vedere atribuțiile pe care autoritatea județeană le are la nivelul unității administrativ-teritoriale.”
Totodată, Uniunea Națională a Consiliilor Județene atrage atenția asupra faptului că „investițiile majore la nivelul unui județ sunt promovate de către consiliile județene și ca atare, alegătorii, atunci când votează, analizează prioritățile pe care un candidat la funcția de președinte al consiliului județean le propune”.
Alegerea președintelui consiliului județean de către consiliul județean dintre membrii acestuia face ca acesta să nu răspundă în mod direct în fața cetățenilor pentru activitatea pe care o desfășoară deși potrivit legislației în vigoare are o serie de atribuții de o însemnătate majoră pentru județ: „preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie; el coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean, înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia și coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene”.
Având în vedere efectele pozitive ale alegerii președintelui consiliului județean în mod direct de către colectivitatea locală de la nivelul județului se impune revenirea la scrutin uninominal în ceea ce privește alegerea președintelui consiliului județean. În susținerea acestei afirmații, menționăm inclusiv argumentele prezentate de Uniunea Națională a Consiliilor Județene, în care se invocă Decizia Curții Constituționale a României nr. 305/2008, Decizie în cuprinsul căreia Curtea a statuat că alegerea prin vot uninominal a președintelui consiliului județean reprezintă, în fapt, reglementări de susținere a dispozițiilor constituționale privitoare la autonomia locală întrucât „alegerea prin vot uninominal a președintelui consiliului județean este rezultatul votului popular și nu al unor tranzacții politice ale competitorilor electorali”.
Cu privire la consecințele negative ale neadoptării acestei ordonanțe de urgență, astfel cum se susține și în cuprinsul Rezoluției Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, prin actuala modalitate de alegere a președintelui consiliului județean „s-a deschis calea pentru schimbarea unui președinte de consiliu județean devenit indezirabil, putând în impune – chiar și săptămânal – alegerea din rândul consilierilor al unui alt președinte care să răspundă prioritar scopurilor politice (…), în detrimentul intereselor și priorităților comunităților județene și al stabilității în funcționarea consiliilor județene din România” și, de asemenea, „s-a instituit un mecanism care permite să se retragă în orice condiții sprijinul politic pentru consilierul ales în funcția de președinte, plenul consiliului fiind în situația ca la un simplu ordin să constate încetarea calității de consilier, care atrage implicit și pierderea funcției de președinte, conform Legii nr. 393/2004”.
De asemenea, modificarea în regim de urgență a modalității de alegere a președintelui consiliului județean este justificată de obligativitatea punerii în concordanță a legii atât cu principiile autonomiei locale, cât și cu voința cetățenilor, „singurii în măsură să decidă legitimitatea reprezentanților săi, atât la nivel local, cât și central”.
2. Schimbări preconizate
Având în vedere rolul și atribuțiile exercitate de autoritățile executive de la nivelul administrației publice locale, este necesară asigurarea unui tratament juridic unitar și în ceea ce privește modalitatea de alegere a acestor tipuri de autorități ale administrației publice locale.
Astfel, în scopul a oferi o mai mare legitimitate, reprezentativitate și stabilitate președinților consiliilor județene, de a asigura un grad crescut de responsabilizare a acestuia pentru activitatea pe care o desfășoară în funcție de atribuțiile pe care i le conferă legea (inclusiv răspunderea directă în fața cetățenilor județului prin referendum), precum și a uniformizării legislației care reglementează alegerea și statutul aleșilor locali, se impune:
modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările și completările ulterioare, prin consacrarea alegerii președintelui consiliului județean, similar cu modalitatea de alegere a primarului, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat;
modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2015, republicată, cu modificările și completările ulterioare în ceea ce privește statutul președintelui consiliului județean și modalitatea de constituire a autorităților administrației publice de la nivelul județului;
modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare în ceea ce privește corelarea drepturilor și obligațiilor președintelui consiliului județean cu statutul de autoritate a administrației publice locale aleasă în mod direct de către colectivitatea locală.
Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România a solicitat modificare celor trei acte normative (prin adresa nr. 184/2019, înregistrat la MDRAP cu nr. 72006/2019) astfel încât președintele consiliului județean să fie ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Precizăm că, măsurile propuse de prezentul act normativ nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înțelesul stabilit de jurisprudența Curții Constituționale a României, respectiv Codul de bune practici în materie electorală, și nici nu îngreunează organizarea și desfășurarea alegerilor.
Lasă un răspuns