COLTU PINGUINULUI

A-nceput să mi se-ncrețască mustața, dă la o vreme, și cauza e stresu pricinuit dă tanti Nuța Cucu și Culcușica, după cum mi-a ghicit în ultima mea carte Bogdaprostu.
Coane, bag samă că ești sub influența lupului dacic care stă melancolic pă steagu dă luptă al strămoșilor noștri zamolxieni, adică ai păr mult, da nu unde trebuie. Plus că a-nceput să-ți albească și ai început să sameni, pă alocuri, a viking zburătăcit pă meleagurile daco-tracice ale istoriei. Karma matale să sprijină p-un colț dă masă care, dacă nu ai pus pă ea tot ce trebuie necesar d-ale gurii, vei fi vrăjit să nu-ț meargă binele, viitorul și infinitul lui. Zîc să rupem vraja asta stresantă care te doare ca reumatismu și să încercăm să găsim o cale de a sta în calea celor care te vrăjesc. Am citit eu într-o carte șamană că e bine să te scoli dimineața la 5, înaintea cocoșului (asta dacă ai, dacă nu ai, ar fi bine să iei unu de la vecin că și-așa-l dai ofrandă), să înconjori casa dă 4 ori, fără pauze publicitare și nici să tragi dîn țîgare, desculț d-un picior și cu un papuc dă damă în ailalt, în pijamale, ca să nu creadă vecinii că cine știe ce ritual dă creșterea reitingului faci, să ai în mîna stîngă un ou fiert și în mîna dreaptă unu nefiert. Asta e prima zi. În zîua a doua, faci invers, adică înconjori casa dîn sens opus, fără ouă în mîini, dar în schimbi cu mîinile ridicate-n sus scrii pă cerul gurii cu limba SHALALAH, ABDUL SALAM ALECU, BAȘTHALO, CRAU-CRAU, FOAIE VERDE CA ASFALTU FĂ-MĂ SĂ DEVIN UN ALTU! Faci cura asta vreme dă patru săptămîni, după care bei un pahar dă apă argintată dă la Regulane, direct din puța lui Hercule și o să vezi cum cad dușmanii mata pă stradă cînd treci, musai, pă jos. Nu cu mașina, că șamanii au inventat roata mai tîrziu… Să nu carecumva să aud că caști urechea la prostiile Trabantelei, care reprezintă efectul negativ al stărilor matale pozitive, că nu să prinde vraja și, mai rău, se-ntoarce-mpotriva mea, că e secret dă stat ceea ce fac eu acuma.
Vrăjit fiind dă chintesența pragului astronomic al zîlei de ieri, azi și dă mîine am dat să-i scriu Culcușicăi un belet, să se scoale dimineața și să fiarbă un ou pă care să scrie cu pixu un X mare, ca să știu care-i mîna stîngă.
Coane, fără să vreau am auzît o parte de frîntura discuției cu Bogdaprostu și mă gîndeam că pot să te-ajut eu cu cocoșu, zise tanti Nuța Cucu dă la ea din curte, și dășchise poarta cu o mînă, că-n ailaltă țînea un cocoș dă gît, jumulit pe-o parte, dă parcă era viața mea amoroasă… Și taman cînd mă pregăteam să spun un preț pentru serviciul cocoșului ei, dîn lungul străzii observai o siluetă subțîre ca cărțile mele necopertate, care avea într-o mînă un ou și în cealaltă o carte dîn care citea o incantație: Stimate domn cu mustață/ Să nu crezi pasărea creață/ Nici Bogdaprostu dăștept/ Că ăștia te trage-n piept/ Ascultă aici, la mine/ C-o să fie numai bine/ Și lasă-i pe agitatori/ Care te stresează-n zori…
Aveam, deci, o trilemă: Bogdaprostu, Trabantela și tanti Nuța Cucu, și un singur cocoș. Care se stresase atît dă mult dă mustața mea, că-ncepuse-a… guița!
PINGUINU CU MUSTAȚĂ