S-a dezbătut public PUZ-ul Insulei Şimian
Dincolo de schiţe colorate prezentate ca pe icoane, dincolo de promisiuni şi angajamente, la Şimian s-a ţinut totuşi, dezbaterea publică a PUZ pentru Insula Şimian, luni, 17 martie a.c. Dincolo de vorbe simandicoase, pe placul directivelor UE şi în deplină consonanţă cu cerinţele lor, româneşte, la modul cel mai simplu, nu prea credem c-o să se facă ceva. Ca o noutate a acestei dezbateri, printre proprietarii de terenuri de pe insulă l-am văzut şi pe NANDI COVLEA, nimeni altul decât primarul comunei Prunişor, care am înţeles că are teren pe Insulă, o suprafaţă destul de mare.
O doamnă de la Consiliul Judeţean a ţinut să amintească, în deschidere, faptul că : „Anul trecut s-a obţinut finanţare pentru Studiul de fezabilitate (al cui studiu de fezabilitate o fi, al lui Marius Bălu sau a făcut Consiliul Judeţean altul? – n.r.) şi proiectul tehnic. Avem nevoie de Planul Urbanistic Zonal (PUZ), iar pentru PUZ avem nevoie de avize. Trebuie să ţinem cont de natură, de vegetaţie, de aceea am convocat aici toţi factorii interesaţi, să fie prezenţi. La dezvoltarea insulei, la construcţii, să ţinem cont de dezvoltarea durabilă şi de ceea ce înseamnă Europa. Cetăţenii are au în proprietate teren pe insula Şimian au fost invitaţi personal, ca să ajungem la un aviz de mediu în concordanţă cu legislaţia de mediu. Raportul de mediu al PUZ Insula Şimian are ca beneficiari Consililul Judeţean în asociere cu Primăria Şimian, şi cuprinde 5 obiective: zonificarea, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară, dezvoltarea activităţilor economice şi asigurarea utilităţilor publice. Propuneri: alimentare cu apă, canalizare, o staţie de epurare, alimentare cu energie electrică, căi de acces. Avem avantajul că în Insula Şimian nu sunt arii naturale protejate, deci nu sunt specii rare sau protejate. S-a găsit o singură broască ţestoasă, care este monitorizată. Riscul neimplementării acestui proiect privind Insula Şimian înseamnă o degradare totală“. (…) Nu ne propunem foarte foarte multe. Teoria paşilor mărunţi e cea mai bună, nu o dezvoltare haotică, cu 1001 pensiuni, nu se poate aşa ceva, trebuie să protejăm mediul. Avem nevoie de o dezvoltare turistică de calitate, care să producă bani pe termen lung pentru locuitori şi comunitate. Să construim un proiect asemănător cu Gura Portiţei, din Delta Dunării, cu un aspect de bâlci, plaje, festivale“.
Până când Insula Şimian va lua un aspect de bâlci mai avem de aşteptat, iar turiştii care se-ncumetă să călătorească pe Dunăre au impresia că veşnicia nu s-a născut la sat, ci în capetele unora. Prea multe nu s-au spus la această dezbatere publică, de altfel nici n-au fost toţi proprietarii prezenţi, iar din partea instituţiilor abilitate reprezentanţii au ocupat cu brio scaunele care le-au fost rezervate.
Cetăţeanul Petre Floricică a întrebat dacă Şimianul va avea un debarcader, lucru extrem de necesar pentru accesul pe Insulă. În aceste discuţii s-a accentuat ideea dezvoltării, pe Insulă, a unei agriculturi ecologice, pentru a atrage turiştii care călătoresc pe Dunăre. Un cetăţean din Şimian, fără pământ pe Insulă, a spus lucrurilor pe nume: „Din 1960 s-a tot discutat de această dezvoltare a insulei. Atunci era proprietate cooperatistă, au venit exproprierile, apoi strămutarea insulei Ada Kaleh, strămutarea populaţiei turce, dar nu s-a reuşit. În cimitirul de pe Insula Şimian este îngropat un singur mort, toţi turcii de pe Ada Kaleh au plecat în alte părţi“.
Un alt localnic, SÎRBU: „Aţi marjat pe turism, dar nu cred că o să fie cine ştie ce. Occidentul nu va da buluc să vină să viziteze. E o utopie. Atât timp cât nu vom gândi proiecte pentru populaţia de acolo ne-mbătăm cu apă rece cu agricultura ecologică. Nu se va face aşa ceva. S-a mai încercat ceva cu o plantaţie de caişi“.
Totuşi, cel mai interesant punct de vedere a aparţinut unui italian, proprietar de teren pe Insula Şimian, care a ţinut să pună lucrurile la punct într-o română aproximativă: „Din punctul meu de vedere, că am teren acolo, eu sper să vedeţi potenţialul foarte mare care este. Este prima întâlnire şi să-ncepem să facem ceva. Avem aici idei bune, dar să vă gândiţi ce e insula Şimian pe Dunăre. E responsabilitatea voastră să atrageţi persoane aici. Eu vin din Sicilia, ştiţi cum este pe acolo, dar aici trenuie să faceţi legătura dintre proprietari. Prea general e totul acuma. Depinde de voi şi de noi să mergem mai departe pe proiecte. Este un un potenţial foarte mare pe Insula Şimian“.
Perfect adevărat, numai că mai trebuie, pe lângă voinţă, şi ceva poftă de muncă. Cu vorbe frumoase, pe placul europenilor, nu se face nimic. Şi de vorbe suntem sătui. Din 1960, vorba unui mucalit.
St. JUST
