{"id":8665,"date":"2023-11-07T10:27:29","date_gmt":"2023-11-07T10:27:29","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/?p=8665"},"modified":"2023-11-07T10:27:40","modified_gmt":"2023-11-07T10:27:40","slug":"studiu-de-caz-comunitatile-din-apuseni-devin-istorie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/?p=8665","title":{"rendered":"Studiu de caz: Comunit\u0103\u021bile din Apuseni devin istorie"},"content":{"rendered":"

Peisajul idilic din Mun\u021bii Apuseni, cu c\u0103tune disparate, ad\u0103postite de p\u0103duri, case din lemn, c\u0103pi\u021be de f\u00e2n, vaci \u0219i cai ce pasc pe paji\u0219ti pline de flori, este pe cale s\u0103 dispar\u0103. Pove\u0219tile me\u0219terului Lucian, ale lui nea Dinu \u0219i ale tu\u0219ii Delia ne arat\u0103 c\u0103 \u021aara Mo\u021bilor \u00ee\u0219i pierde identitatea \u0219i locuitorii. Odat\u0103 cu ei, dispar \u0219i priveli\u0219tile \u0219i natura bogat\u0103 pentru care este at\u00e2t de \u00eendr\u0103git\u0103. Legile gonesc parc\u0103 inten\u021bionat comunit\u0103\u021bile locale dependente de p\u0103dure care locuiesc aici, t\u0103indu-le accesul la resursele de care depind.<\/p>\n

Dac\u0103 vrem s\u0103 ne bucur\u0103m \u00een continuare de peisajele cu care am crescut \u0219i pe care le avem \u00een suflet, trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 respect\u0103m interesele legitime ale acestor comunit\u0103\u021bi, r\u0103sp\u00e2ndite prin toat\u0103 \u021bara. Cum? Drepturile lor trebuie s\u0103 fie clar introduse \u00een noul Cod Silvic, care urmeaz\u0103 s\u0103 fie discutat \u00een Parlament.<\/p>\n

Pe Lucian l-am g\u0103sit sus pe deal, lucr\u00e2nd cu ziua la construc\u021bia unei case, ca un muncitor necalificat. Degeaba este me\u0219ter popular cunoscut, ce sculpteaz\u0103 \u00een lemn de peste trei decenii. De c\u00e2nd s\u0103tenilor li s-a \u00eengr\u0103dit accesul la lemnul din p\u0103durile lor, \u021aara Mo\u021bilor, aflat\u0103 \u00een inima Mun\u021bilor Apuseni, a \u00eenceput s\u0103-\u0219i piard\u0103 \u00een mod accelerat identitatea. Localnicii, care lucreaz\u0103 cu lemnul de genera\u021bii \u00eentregi, stau acum \u00een poart\u0103 \u0219i se uit\u0103 neputincio\u0219i cum marile firme de exploatare taie p\u0103durile \u0219i duc produc\u021bia direct c\u0103tre gaterele uria\u0219e, automatizate, ce absorb aproape tot lemnul din \u021bar\u0103.<\/p>\n

\u201eAcum p\u0103durea este \u00eenchis\u0103, ne uit\u0103m la ea ca str\u0103inii. Mi-au omor\u00e2t meseria, nu-mi mai pot alege lemnul. Din ce s\u0103 mai fac art\u0103 dac\u0103 n-am p\u0103duri? Ce fel de mo\u021bi mai suntem?\u201d spune trist Lucian. \u00ce\u0219i potrive\u0219te ochelarii pe nas \u0219i ne conduce la el acas\u0103. Ciubere, sculpturi, cas\u0103 din lemn, flori la ferestre, calul care pa\u0219te \u00een gr\u0103dina de pe deal. Cas\u0103 de gospodar. Amintiri din trecut. P\u00e2n\u0103 s\u0103 se schimbe legea, Lucian mergea direct \u00een p\u0103dure ca s\u0103-\u0219i aleag\u0103 lemnul. \u201eP\u0103durarul nu are cum s\u0103 \u0219tie ce \u00eemi trebuie mie. Ca s\u0103 po\u021bi face un ciub\u0103r, copacul trebuie t\u0103iat \u00eentr-un anumit moment al anului, lemnul s\u0103 fie de calitate, s\u0103 nu fie r\u0103sucit\u201d, explic\u0103 el. Lemnul trebuie apoi transportat cu grij\u0103, s\u0103 nu se zg\u00e2rie \u0219i s\u0103 nu se murd\u0103reasc\u0103. \u201eDac\u0103 lemnul e putrezit sau firmele \u00eel t\u00e2r\u0103sc prin noroaie, cum mai pot eu s\u0103 creez un produs de calitate?\u201d<\/p>\n

Lemnul bun merge la Sebe\u0219
\nUn me\u0219ter popular ca Lucian ar avea nevoie de 15-20 de metri cubi de lemn de calitate bun\u0103 pe an ca s\u0103 poat\u0103 supravie\u021bui. Adic\u0103 aproximativ 5 c\u0103ru\u021be pline. L-ar cump\u0103ra \u00eenainte de a fi t\u0103iat \u00een p\u0103dure, direct de la Ocolul Silvic, l-ar aduce singur cu calul, l-ar transforma \u00een obiecte de art\u0103 sau de uz caznic (butini, ciubere, doni\u021be, c\u0103zi), pe care apoi le-ar vinde. \u00cen atelierul lui s-a a\u0219ternut \u00eens\u0103 acum praful.<\/p>\n

Asta pentru c\u0103 me\u0219terii tradi\u021bionali \u00een lemn nu mai au dreptul sa cumpere lemnul direct \u00een p\u0103dure, iar marile companii de prelucrare primar\u0103 a lemnului nu se mai \u00eencurc\u0103 cu \u201ev\u00e2nzarea cu am\u0103nuntul\u201d. Potrivit legii, doar firmele de exploatare autorizate au dreptul s\u0103 cumpere \u0219i s\u0103 exploateze lemnul pus la licita\u021bie de Ocolul Silvic. Acestea \u00eel scot din p\u0103dure \u0219i \u00eel transport\u0103 la un depozit, de unde persoanele fizice pot veni s\u0103-l cumpere. \u00cen realitate, camioanele cu lemn de calitate bun\u0103 merg direct c\u0103tre fabricile de prelucrare de la Sebe\u0219, iar \u00een depozitele din satele de la baza muntelui ajung rebuturile, care sunt v\u00e2ndute la pre\u021b mare. At\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t, chiar dac\u0103 ar fi de calitate bun\u0103, pentru un localnic ar fi imposibil s\u0103 cumpere lemnul, s\u0103 \u00eel prelucreze \u0219i apoi s\u0103 \u00eel v\u00e2nd\u0103 cu un profit c\u00e2t de c\u00e2t.<\/p>\n

Rezultatul este c\u0103 me\u0219terii \u00een lemn \u0219i micii \u00eentreprinz\u0103tori, care se g\u0103seau peste tot \u00een \u021aara Mo\u021bilor \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva decenii, aproape au disparut. Iar cei care \u00eencearc\u0103 s\u0103 continue tradi\u021bia \u0219i s\u0103 p\u0103streze vie identitatea cultural\u0103 a zonei nu au de unde s\u0103 fac\u0103 rost \u00een mod legal de materia prim\u0103. Mo\u021bii au ajuns, ironic, s\u0103 cumpere lemn de la ora\u0219, sub form\u0103 de OSB sau lambriuri gata f\u0103cute. Nu e de mirare c\u0103 s\u0103tenii se simt l\u0103sa\u021bi de izbeli\u0219te. Nu mai au acces la lemn, stilul lor de via\u021b\u0103 se stinge. Nu-\u0219i mai v\u0103d viitorul aici. Un studiu f\u0103cut de Parcul Natural Apuseni arat\u0103 c\u0103, \u00een ultimul deceniu, au plecat cam 300 de locuitori din fiecare comunitate, acestea av\u00e2nd \u00een medie c\u00e2te 1500 de suflete. Iar fenomenul se accelereaz\u0103.<\/p>\n

\u201eNe dau firimiturile, ca la c\u00e2ini\u201d
\nClinchetul clopo\u021beilor se aude \u00eenc\u0103 de departe. C\u0103ru\u021ba cu cei doi cai puternici, de trac\u021biune, urc\u0103 huruind pe drumul de p\u0103m\u00e2nt care face leg\u0103tura dintre G\u00e2rda de Sus \u0219i Hodobana, un c\u0103tun coco\u021bat sus \u00een munte. Nea Dinu, de meserie dogar, ca \u0219i p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii lui, \u00ee\u0219i d\u0103 c\u0103ciula pe ceaf\u0103 \u0219i se scarpin\u0103 g\u00e2nditor pe cap. \u201eSunt \u00eenconjurat de p\u0103dure \u0219i nu pot s\u0103 lucrez \u00een ea. Caii \u00eei foloseam la p\u0103dure, acum car saci cu porumb cu ei. A\u0219 avea nevoie cam de 20 mc de lemn pe an sa continui cu dog\u0103ritul\u201d, spune el.<\/p>\n

Locuri de munc\u0103 nu sunt \u00een zon\u0103. Firmele mari \u00ee\u0219i aduc proprii muncitori, iar tinerii, cum este cazul celor doi copii ai lui Nea Dinu, dogari \u0219i ei, au plecat la ora\u0219 sau la munc\u0103 \u00een Anglia. Dar de multe ori nici acolo nu le e bine. \u201eDac\u0103 ne-ar l\u0103sa s\u0103 muncim, s-ar \u00eentoarce ei. Altfel, \u00een 15 ani, satul e \u0219ters de pe hart\u0103. Acum ne descurc\u0103m cum putem. Uneori mergem \u0219i cur\u0103\u021b\u0103m parchetele de exploatare. Ne dau firimiturile, ca la c\u00e2ini\u201d, spune Dinu.<\/p>\n

Drumul \u0219erpuit urc\u0103 \u0219i se termin\u0103 \u00een curte la tanti Delia. Locuie\u0219te \u00een v\u00e2rful dealului de 20 de ani. Acum este singur\u0103. So\u021bul a fost t\u00e2mplar, iar b\u0103iatul f\u0103cea mobil\u0103. Dar, dup\u0103 ce n-a mai avut voie s\u0103 ia lemn din p\u0103dure, acesta a plecat la Arad. Cu m\u00e2inile \u00een \u0219old \u0219i broboada pe cap, vorbe\u0219te tare \u0219i are un z\u00e2mbet cald, care te face s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti c\u0103 poate nu este a\u0219a de greu s\u0103 locuie\u0219ti aici.<\/p>\n

Vecinul ei, Cr\u0103ciun, trece cu doi cai dup\u0103 el \u0219i o salut\u0103. Acela\u0219i z\u00e2mbet, aceea\u0219i hot\u0103r\u00e2re \u00een privire, aceea\u0219i atitudine care te face s\u0103 te sim\u021bi bine primit. \u0218i el a lucrat la p\u0103dure, drujbist, iar p\u0103rin\u021bii f\u0103ceau ciubere \u0219i sc\u00e2nduri. Acum culege crengi de brad pe care le vinde celor care fac coroane \u0219i cre\u0219te c\u00e2teva animale. Vara culege afine, mure, plante medicinale \u0219i ghebe, pe care le vinde. Dar uneori pre\u021bul este extrem de mic, \u00eenc\u00e2t nu merit\u0103 efortul. Anul acesta, de exemplu, pre\u021bul pentru kilogramul de afine a fost de numai 5 lei. \u0218i c\u00e2t umbli ca s\u0103 culegi un kilogram de afine!
\n\u201eSuferim cu to\u021bii din cauza pre\u021bului mic la afine. Iar lemnul, \u00een loc s\u0103 \u00eel iau aici de l\u00e2ng\u0103 mine, trebuie s\u0103 \u00eel aduc tocmai din vale, pe drumul \u0103sta r\u0103u. \u00cel iau mai scump, pl\u0103tesc \u0219i transportul. Lemnul de foc, ce s\u0103 mai zic, e mai scump ca \u00een Cluj,\u201d spune Cr\u0103ciun.<\/p>\n

Conservarea naturii se face doar cu respectarea drepturilor comunit\u0103\u021bilor locale.<\/p>\n

Drumul de p\u0103m\u00e2nt duce c\u0103tre un alt c\u0103tun din munte, Casa de Piatr\u0103. O c\u0103su\u021b\u0103 cu pl\u0103cinte calde ne a\u0219teapt\u0103 pe partea dreapt\u0103. Aici este atelierul lui Nicodim, dogar de genera\u021bii \u00eentregi. Casa lui este peste deal, ajungi la ea pe o potec\u0103 abrupt\u0103. De c\u00e2nd nu mai poate face rost de lemn de calitate ca s\u0103 lucreze \u00eencearc\u0103, cu pl\u0103cintele, s\u0103-i atrag\u0103 pe cei c\u00e2\u021biva turi\u0219ti care se \u00eencumet\u0103 s\u0103 urce pe drumul r\u0103u p\u00e2n\u0103 la ei.
\n\u201eAm cerut lemn de calitate de la firmele de exploatare, dar nu au vrut s\u0103-mi dea, au zis c\u0103 duc la Sebe\u0219. M\u0103 oblig\u0103 s\u0103 renun\u021b la meserie. Nici din p\u0103durea mea nu am voie s\u0103 tai, pentru c\u0103 e \u00een arie protejat\u0103. Nu vreau ajutor social, pentru c\u0103 am teren, dar vreau compensa\u021bii deoarece nu-mi pot folosi p\u0103durea. A\u0219a e corect,\u201d spune Nicodim.<\/p>\n

Problema ariilor protejate, trasate de multe ori din pix, de la biroul din Bucure\u0219ti, f\u0103r\u0103 o evaluare a impactului socio-economic, st\u00e2rne\u0219te furia comunit\u0103\u021bilor locale. Oamenii s-au trezit peste noapte c\u0103 le sunt \u00eengr\u0103dite drepturile, pentru binele naturii \u0219i al societ\u0103\u021bii. Dar pre\u021bul \u00eel pl\u0103tesc doar ei. \u201eManagementul ariilor protejate se face acum printr-un compromis brutal.<\/p>\n

Nu e normal. Dreptul de proprietare e garantat prin Constitu\u021bie. Nic\u0103ieri \u00een lume nu exist\u0103 conservare a naturii f\u0103r\u0103 o plat\u0103 compensatorie real\u0103\u201d, explic\u0103 Alin Mo\u0219, directorul Parcului Natural Apuseni. A\u0219a c\u0103 fiecare localnic se descurc\u0103 cum poate. De ce s\u0103 ne mai mir\u0103m atunci c\u0103 \u00eencalc\u0103 legea, dac\u0103 sunt chiar \u00eempin\u0219i s\u0103 o fac\u0103? \u00cen multe zone, lini\u0219tea social\u0103 se ob\u021bine prin faptul c\u0103 autorit\u0103\u021bile se fac c\u0103 nu v\u0103d ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Avem reguli pe h\u00e2rtie, care nu se pot aplica \u00een via\u021ba real\u0103. Pentru c\u0103 cei care fac legea n-au fost niciodat\u0103, cel mai probabil, \u00een comunitate \u0219i nu \u0219tiu cum se fac lucrurile acolo.<\/p>\n

Lan\u021bul unor genera\u021bii \u00eentregi de \u201eciviliza\u021bie a lemnului\u201d se \u00eencheie aici. Care sunt urm\u0103rile acestor restric\u021bii? Oamenii locului pleac\u0103. Lan\u021bul unor genera\u021bii \u00eentregi de \u201eciviliza\u021bie a lemnului\u201d se \u00eencheie aici. Nu mai au voie s\u0103 lucreze \u00een p\u0103dure. Nu mai au acces nici la propriile lor p\u0103duri. Nu au nici un fel de perspectiv\u0103, nu-\u0219i mai v\u0103d viitorul \u00een aceste locuri. Regulile vie\u021bii s-au schimbat \u0219i noile reguli le-au fost impuse cu for\u021ba din exterior.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 ei, peisajul tradi\u021bional tipic Apuseniului se va schimba. Pentru c\u0103 s\u0103tenii din munte sunt cei care locuiesc \u00een c\u0103tunele disparate \u0219i \u00eentre\u021bin acele paji\u0219ti pline de flori care ne plac. Ei \u0219i-au sculptat istoria \u00een lemn. Ei cosesc iarba \u0219i fac c\u0103pi\u021bele. Ei cresc vitele \u0219i caii pe care noi \u00eei poz\u0103m.<\/p>\n

Dac\u0103 vor pleca, peisajul natural mozaicat se va pierde \u0219i, odat\u0103 cu el, se va schimba \u0219i biodiversitatea specific\u0103 acestor locuri de sute de ani. Deja \u00een Apuseni exist\u0103 3000 de hectare de terenuri abandonate, aflate \u00een diferite stadii de \u00eemp\u0103durire \u0219i care risc\u0103 s\u0103 fie folosite \u00een viitor ca simpl\u0103 biomas\u0103. Cine s\u0103 mai aib\u0103 r\u0103bdare ca p\u0103durea s\u0103 creasc\u0103 timp de 5 generatii pentru a ob\u021bine lemn de rezonan\u021b\u0103, lemn de calitate? Pentru cine? Cine s\u0103 mai dea viata lemnului? Odat\u0103 ce mo\u021bii pleac\u0103, vor disp\u0103rea mai multe habitate precum paji\u0219tile montane, unde cresc specii rare ca unele tipuri de orhidee. Pentru c\u0103 oamenii sunt cei care au modelat de-a lungul timpului peisajul, a\u0219a cum \u00eel \u0219tim noi, \u0219i tot ei trebuie s\u0103 \u00eel men\u021bin\u0103 dac\u0103 vrem s\u0103 \u00eel p\u0103str\u0103m.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 comunit\u0103\u021bile locale, \u021aara Mo\u021bilor \u00ee\u0219i pierde \u0219i identitatea, nu numai peisajele. \u00cen locul lor vor veni or\u0103\u0219eni care \u00ee\u0219i vor construi, pentru o vreme, case de vacan\u021b\u0103, dar care nu vor face niciuna dintre activit\u0103\u021bile tradi\u021bionale ale locului. Alin Mo\u0219 simte pericolul \u0219i de aceea vrea ca \u021aara Mo\u021bilor s\u0103 devin\u0103 la un moment dat sit al patrimoniului mondial UNESCO \u0219i s\u0103 creeze un Ecomuzeu al \u021a\u0103rii Mo\u021bilor \u00een zon\u0103, prin care comunit\u0103\u021bile locale s\u0103 fie sprijinite s\u0103 p\u0103streze esen\u021ba locului, s\u0103 revigoreze \u201ccultura lemnului\u201d, s\u0103 \u00eencurajeze activit\u0103\u021bile tradi\u021bionale \u0219i s\u0103 atrag\u0103 turi\u0219tii.<\/p>\n

Comunit\u0103\u021bile Dependente de P\u0103dure trebuie definite clar \u00een Codul Silvic, Rom\u00e2nia vrea, oficial, s\u0103-\u0219i extind\u0103 suprafe\u021bele strict protejate. Dar, f\u0103r\u0103 sufletul comunit\u0103\u021bilor locale al\u0103turi de noi, nu vom putea face o conservare pe termen lung. Dac\u0103 reu\u0219esc s\u0103-\u0219i p\u0103streze identitatea cultural\u0103, cre\u0219tem \u0219ansele de conservare a naturii. Dar, ca s\u0103 se poat\u0103 perpetua, aceste comunit\u0103\u021bi trebuie s\u0103 aib\u0103 acces prioritar la resursele p\u0103durii de care depind. \u0218i asta \u00een mod garantat, \u00een fa\u021ba marilor procesatori. Firescul trebuie reinstaurat.<\/p>\n

Ace\u0219ti oameni nu au nevoie de ajutor social. Ei vor doar s\u0103 fie l\u0103sa\u021bi s\u0103 lucreze ceea ce au f\u0103cut \u00een mod traditional de secole \u0219i s\u0103 li se dea compensa\u021bii pentru drepturile care le-au fost \u00eengr\u0103dite pentru conservarea naturii.<\/p>\n

Comunit\u0103\u021bile dependente de p\u0103dure trebuie definite clar \u00een Codul Silvic. Tot prin aceast\u0103 lege organic\u0103 trebuie s\u0103 se stabileasc\u0103 cadrul administrativ privind identificarea \u0219i desemnarea lor. \u0218i, mai ales, trebuie s\u0103 li se garanteze accesul la resursele de care depind. A\u0219a, vor avea perspective \u00een viitor. Tinerii s-ar putea \u00eentoarce acas\u0103 dac\u0103 ar sim\u021bi avantajul de a locui \u00eentr-o comunitate local\u0103 dintr-o arie protejat\u0103. Iar noi ne-am putea p\u0103stra tradi\u021biile, identitatea cultural\u0103 \u0219i am asigura o conservare integrat\u0103 a naturii, singura care poate s\u0103 dureze.<\/p>\n

WWF ROM\u00c2NIA<\/p>\n

\"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a> \"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Peisajul idilic din Munții Apuseni, cu cătune disparate, adăpostite de păduri, case din lemn, căpițe de fân, vaci și cai ce pasc pe pajiști pline de flori, este pe cale să dispară. Poveștile meșterului Lucian, ale lui nea Dinu și ale tușii Delia ne arată că Țara Moților își pierde identitatea și locuitorii. Odată cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8673,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[838],"tags":[],"class_list":["post-8665","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-inedit-2"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8665","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8665"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8665\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8673"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8665"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8665"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8665"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}