\u00centr-o tablet\u0103 anterioar\u0103 spuneam c\u0103 voi reveni cu considera\u0163ii despre poezia femeilor. Nu am ales \u00eent\u00e2mpl\u0103tor momentul. Luna martie g\u0103zduie\u0219te, \u00een ziua de 8, s\u0103rb\u0103toarea acestora. Se vorbea despre Ziua mamei, dar, \u00een timp, aria a fost extins\u0103, \u00eenc\u00e2t \u0219i doamna educatoare \u0219i doamna profesoar\u0103 \u0219i doamna doctor, inginer, judec\u0103tor, primesc flori sau un semn de pre\u0163uire uneori de unde se a\u0219teapt\u0103 mai pu\u0163in. La 17 ani e un bun prilej pentru un adolescent s\u0103-i aduc\u0103 aminte cu o floare, colegei de clas\u0103, c\u0103 i-a d\u0103ruit un m\u0103r\u0163i\u0219or \u00een urm\u0103 cu doar o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Emo\u0163ii, nu glum\u0103…
\nSe consider\u0103, \u00een genere, c\u0103 sufletul femeilor este mai deschis vis\u0103rii, melancoliei, st\u0103ri care ar conduce cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103tre t\u0103r\u00e2mul fascinant al poeziei. E adev\u0103rat p\u00e2n\u0103 la un punct \u015fi anume p\u00e2n\u0103 la stadiul \u00een care poezia se \u00eenal\u0163\u0103, plute\u015fte superior pe cerurile ei de \u201eregin\u0103 a tuturor artelor\u201d. \u015ei abia atunci sclipirile de ape \u015fi oglinzi cap\u0103t\u0103 str\u0103lucirea diamantului.T\u0103r\u00e2mul medita\u0163iei devine greu de urcat, e nevoie de spirit, inventivitate, inteligen\u0163\u0103, calit\u0103\u0163i care nu sunt la \u00eendem\u00e2na oricui… Nu orice tremur al inimii, nu orice emo\u0163ie sau tres\u0103rire inexplicabil\u0103 a sensibilit\u0103\u0163ii cuiva se poate identifica poeziei. E nevoie de mult mai mult, chiar de foarte mult.
\nMentalul popular spune c\u0103 \u201enu e om s\u0103 nu fi scris vreodat\u0103 o poezie\u201d. E o confuzie teribil\u0103 aici. To\u0163i oamenii au emo\u0163ii, dar de la a le avea p\u00e2n\u0103 la a le transpune \u00een incandescen\u0163a Poeziei drumul e lung, plin de primejdii. E un g\u00e2nd care nu le sperie deloc pe multe doamne, iar m\u00e2zg\u0103lirea h\u00e2rtiei nu li se pare deloc doar un alint, o n\u0103zb\u00e2tie orgolioas\u0103, un moft, ci o misiune, un martiriu care trebuie neap\u0103rat consumat. E drept c\u0103 \u015fi unii domni sunt m\u00e2na\u0163i de cam acelea\u015fi ambi\u0163ii, dar parc\u0103 ei n-ar avea at\u00e2tea treburi cu totul onorabile de f\u0103cut precum doamnele…
\nS-a discutat mult asupra calit\u0103\u0163ilor sensibile care deosebesc talentele feminine de cele masculine. Nu este nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 perceperea culorilor, acuitatea vizual\u0103 – un exemplu – sunt daruri ale sexului frumos. La fel \u015fi disponibilitatea muzical\u0103, interpretativ\u0103. Zona artelor figurative dumnealor le este mult mai la \u00eendem\u00e2n\u0103. Acolo unde e nevoie de un grad ridicat de abstractizare, \u00een muzica simfonic\u0103, \u00een filozofie, terenul le este mai greu accesibil, dar, din p\u0103cate, \u015fi mai pu\u0163in ispititor.
\nAtrac\u0163ia femeilor c\u0103tre poezie a fost una a ofrandei. Femeia a fost c\u00e2ntat\u0103, sl\u0103vit\u0103, divinizat\u0103 \u00een poezie \u015fi acest fapt a fost, este \u015fi va fi \u00een firea lucrurilor. Frumuse\u0163ea este inexplicabil\u0103, vr\u0103je\u015fte, supune. Dac\u0103 po\u0163i st\u0103p\u00e2ni, ca femeie, prin aceast\u0103 teribil\u0103 arm\u0103, ce rost mai are s\u0103 \u00eencerci altele? \u015ei totu\u015fi, ambi\u0163ia este, pentru multe fiice ale Evei, s\u0103 arate c\u0103 sunt \u015fi altceva dec\u00e2t un \u00eenveli\u015f, o suprafa\u0163\u0103, o masc\u0103, de\u015fi termenul e mult exagerat. Asta \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 studiu, educa\u0163ie, cultivarea intens\u0103 a intelectului. \u00cen vechime, femeile nu-\u015fi propuneau s\u0103 se \u00eentreac\u0103 cu b\u0103rba\u0163ii, \u00een timp \u00eens\u0103 competi\u0163ia s-a extins. C\u00e2t de bine este acest lucru sau nu, asta o vor spune secolele viitoare.
\nNu s-au p\u0103strat \u00een memoria cultural\u0103 a umanit\u0103\u0163ii dec\u00e2t pu\u0163ine texte lirice ale femeilor din vechime. Se vorbe\u015fte despre poeta antichit\u0103\u0163ii grece\u015fti Sappho, a c\u0103rei oper\u0103 a fost recuperat\u0103 printr-un adev\u0103rat miracol. Amintirea ei este mai mult legat\u0103 de insula legendar\u0103 Lesbos unde ea a tr\u0103it \u015fi de patimile greu explicabile ale erotismului.
\nPoezia rom\u00e2neasc\u0103 feminin\u0103 este legat\u0103, p\u00e2n\u0103 la 1900, doar de c\u00e2teva nume: Matilda Cugler-Poni, Carmen Sylva(Regina Elisabeta a Rom\u00e2niei), Iulia Ha\u015fdeu \u015fi Veronica Micle, \u015ftiut\u0103 mai degrab\u0103 ca muz\u0103 a lui Mihai Eminescu.
\nSaltul poeziei feminine rom\u00e2ne\u015fti a fost uria\u015f \u00een secolul 20, de la versul clasic, p\u00e2n\u0103 la poezia de avangard\u0103, \u00een limba sparg\u0103, a Ninei Cassian. De fapt cam aceasta a fost starea de lucruri \u015fi \u00een Europa Occidental\u0103, nu numai la noi.
\nM-am oprit asupra c\u00e2torva nume din poezia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi universal\u0103, cu g\u00e2ndul de a aduce, din poezia feminin\u0103, \u00een fa\u0163a cititorilor, acel gr\u0103unte de uraniu care s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 explozia interioar\u0103 at\u00e2t de necesar\u0103 pentru a \u00eendemna m\u00e2na s\u0103 caute \u00een raftul de c\u0103r\u0163i de acas\u0103, de la bibliotec\u0103 sau, de ce nu, \u00een memoria totu\u015fi scurt\u0103 a re\u0163elelor de calculatoare. \u00cenc\u0103 nu s-a ajuns acolo \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 \u0163i-e dor de o poezie despre care ai auzit ceva c\u00e2ndva, s\u0103 o po\u0163i \u015fi g\u0103si \u201ela un click distan\u0163\u0103\u201d.
\nM-am oprit asupra c\u00e2torva nume, am transcris c\u00e2teva poezii sau fragmente de poezii, doar pentru a st\u00e2rni curiozitate \u015fi a apropia suflete\u015fte cititorul de crea\u0163ia poeteselor, care, din fericire, au scris \u015fi mult \u015fi foarte bine. Temele din versurile acestora sunt ale poeziei \u00een general, din orice perioad\u0103 \u015fi de oriunde: trecerea timpului, dragostea, nostalgia vremurilor de odinioar\u0103, singur\u0103tatea, credin\u0163a, speran\u0163a, moartea, prietenia. Sunt \u00eens\u0103 \u015fi c\u00e2teva teme care nu pot fi dec\u00e2t ale lor: maternitatea \u015fi iubirea copiilor, devotamentul matrimonial, puritatea.
\nPoezia interbelic\u0103 a impus mai multe poete: Otilia Cazimir, Elena Farago, Magda Isanos. Dominanta liric\u0103 la Otilia Cazimir este ludicul, ea, ca \u015fi Elena Farago scriind minunate versuri pentru copii, zon\u0103 asupra c\u0103reia nu vom z\u0103bovi acum. Ne vom opri la Magda Isanos: \u201e Eu \u015ftiu c\u0103 tu nu meri\u0163i dragostea\/ \u015fi-mi place totu\u015fi s\u0103 \u0163i-o d\u0103ruiesc;\/ dar parc\u0103 bolta merit\u0103 vreo stea,\/ \u015fi totu\u015fi, c\u00e2te-ntr-\u00eensa s-oglindesc…\/\/ Nu meri\u0163i iar\u0103\u015fi clipele de-acum\/ \u015fi g\u00e2ndurile bune c\u00e2te \u0163i le-am dat,\/ dar parc\u0103 merit\u0103 noroiul de pe drum\/ petalele ce peste el s-au scuturat?\/\/ Iubirea \u00eens\u0103 e ca soarele,\/ care r\u0103m\u00e2ne pururea curat\/ \u015fi dup\u0103 ce \u2013 milos i-a s\u0103rutat\/ leprosului picioarele…\u201d(Dragostea mea)
\nAfirmat\u0103 \u00eenc\u0103 de la debutul s\u0103u din anii 60, Ana Blandiana s-a impus ca voce liric\u0103 de prestigiu \u00een peisajul literaturii noastre. Unele poezii au fost preluate de zona muzical\u0103 \u015fi au devenit \u015flag\u0103re. Am ales fragmente din trei crea\u0163ii de mare for\u0163\u0103 expresiv\u0103. \u201e\u00ce\u0163i aduci aminte plaja\/ Acoperit\u0103 cu cioburi amare\/ Pe care\/ Nu puteam merge descul\u0163i? Felul \u00een care\/ Te uitai la mare\/ \u015ei spuneai c\u0103 m-ascul\u0163i?\/ \u00ce\u0163i aminte\u015fti\/ Pesc\u0103ru\u015fii isterici\/ Rotindu-se-n dang\u0103tul\/ Clopotelor unor nev\u0103zute biserici\/ Cu hramuri de pe\u015fti,\/ Felul \u00een care\/ Te \u00eendep\u0103rtai alerg\u00e2nd\/ \u00censpre mare\/ \u015ei-mi strigai c\u0103 ai nevoie\/ De dep\u0103rtare\/ Ca s\u0103 m\u0103 prive\u015fti?\u201d(\u00ce\u0163i aduci aminte plaja?)\u201d \u201eVa fi o v\u00e2rst\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului \u00een care\/ \u015ei carnea pietrelor se va usca \u015fi va muri\/ \u00cen toamna-aceea a planetei, ca-n oricare\/ Toamn\u0103, p\u0103durile se vor \u00eeng\u0103lbeni\/\/[…] Va fi o spaim\u0103-n lucruri diavoleasc\u0103\/ Sub ghea\u0163a miliardelor de ani\/ \u015ei ultimele ierburi or s\u0103 creasc\u0103\/ \u00cen gurile r\u0103ci\u0163ilor vulcani.\u201d(Vulcanii). \u201eCu m\u00e2inile murdare de p\u0103m\u00e2nt\/ Mi-ating obrazul singur\u0103 \u015fi \u00eel m\u00e2ng\u00e2i,\/ \u0162\u0103r\u00e2na pe \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 las\u0103 urm\u0103\/ Ginga\u015f\u0103 ca \u00een ziua cea dint\u00e2i\/\/[…] Nu m-a\u015f mira s\u0103 se deschid-o floare\/\/ Cu s\u00e2ngele meu sev\u0103-n ea curg\u00e2nd,\/ Precum o hran\u0103 mult mai de departe\/ Ajuns\u0103-n mine \u00eensumi din p\u0103m\u00e2nt.\u201d(S\u0103m\u00e2n\u0163a)
\nLa Turnu Severin poeta Ileana Roman desf\u0103\u015foar\u0103 de decenii o intens\u0103 activitate de scriitor, cercet\u0103tor, \u00eendrum\u0103tor de destine literare \u015fi catalizator de evenimente culturale, ocup\u00e2ndu-se \u00eendeaproape mai cu seam\u0103 de festivalul de poezie \u201eNichita St\u0103nescu\u201d. M-am hot\u0103r\u00e2t greu doar asupra c\u00e2torva versuri, datorit\u0103 spa\u0163iului tipografic restr\u00e2ns: \u201eSunt fericit\u0103, iart\u0103-m\u0103, Absalom necesar\/ C\u0103 tocmai eu, sclava ta, sunt regina acestui stejar.\/[…] Ai zice s\u0103 nu te iubesc \u2013 a\u015f zice s\u0103 nu m\u0103 iube\u015fti\/ Mai bine s\u0103 r\u0103m\u00e2i v\u0103zduh prin ploile cere\u015fti.\/\/ Poate sunt egoist\u0103 \u015fi nu suport aceste mistific\u0103ri\/ \u015ei fericit\u0103 m\u0103 rog de capul t\u0103u s\u0103 nu alunece din z\u0103ri.\u201d(Sunt fericit\u0103, iart\u0103-m\u0103). \u201eStau lin\u0103 \u015fi nelimitat\u0103\/ Din ce \u00een ce mi-e trupul clar\/ Ca pe-un morm\u00e2nt cade z\u0103pada\/ \u015ei crucile sunt fluturi mari.\/\/ Stau pur\u0103 ca-n abecedare\/ V\u0103d mun\u0163ii, urc\u0103 din c\u00e2mpie.\/ Z\u0103pada e o amintire\/ Ce ninge din copil\u0103rie.(Pur)\u201d
\nPlecat\u0103 de ani buni \u00een Suedia, poeta Gabriela Melinescu nu a abandonat nicidecum me\u015fte\u015fugul poeziei, de\u015fi v\u00e2rsta ei a sporit cu h\u0103rnicie: ,, Ca un t\u00e2n\u0103r c\u00e2ine \u00eentr-o noapte m-am \u00eentors\/ cu g\u00e2tlejul str\u0103lucind de o ran\u0103 sun\u0103toare.\/ U\u015fa casei cu un ac lung tras din creier\/ am deschis\/ \u015fi cu vesel\u0103 ferocitate m-a izbit o boare.\/\/[…] Ca un t\u00e2n\u0103r c\u00e2ine venisem s\u0103 mor\/ \u00een altarul aromat cu fragede ore\/ sim\u0163ind un animal deasupra unui animal mai mic\/ cum va \u00eencepe s\u0103-l devore.\u2019\u2019(Jur\u0103m\u00e2ntul de castitate, s\u0103r\u0103cie \u015fi supunere)
\nO carte publicat\u0103 \u00een 1988, a Danielei Cr\u0103snaru, mi s-a p\u0103rut cea mai subversiv\u0103 apari\u0163ie la adresa regimului de atunci. Se numea \u201eFereastr\u0103 \u00een zid\u201d \u015fi con\u0163inea poezii vitriolante, adev\u0103rate manifeste. Nu \u015ftiam, am aflat mai t\u00e2rziu, c\u0103 poeta are origini oltene\u015fti: \u201eMai \u0163ii minte ceva din tulburatul april?\/ Mai \u015ftii alfabetul acelor frenetice zile? Turnu-n fl\u0103c\u0103ri de unde s\u0103ream am\u00e2ndoi\/ \u00ce\u0163i mai joac\u0103 \u015fi-acum \u00een pupile?\/\/ \u0162ii minte? s\u00e2ngele t\u0103u se vindea bucuros\/ Pe-o moned\u0103 de aer, pe-o frunz\u0103, pe-o p\u0103rere…\/ Ca s\u0103 po\u0163i auzi \u00een mijlocul codrului\/ Pe cerul scorburii dulci, cum toarce \u00eengerul miere?\u201d(Scrisoare).
\nCu toate c\u0103 s-a crezut c\u0103 poetul George Bacovia nu va avea continuitate \u00een lirismul s\u0103u depresiv \u015fi ap\u0103s\u0103tor, poeta Ileana M\u0103l\u0103ncioiu i-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat formula elegiac\u0103 \u015fi sumbr\u0103: \u201eA stat ninsoarea, a stat viscolul, a stat tot,\/ Nimic nu mai pic\u0103 acum din cer,\/ Nici de pe-acest p\u0103m\u00e2nt, oric\u00e2t ai a\u015ftepta\/ La fereastra albit\u0103 de ger.\/\/ \u00cendep\u0103rteaz\u0103-te, nu mai spera, nu\/ Mai sta cu nasul lipit de acel geam,\/ S-a dus \u015fi ea, s-a dus \u015fi tinere\u0163ea, s-a dus\/ \u015ei iernile \u00eenfrigurate \u00een care treceam\/\/ Alunec\u00e2nd \u00eencet, dintr-o v\u00e2rst\u0103 \u00een alta,\/ Dintr-o via\u0163\u0103 \u00een alta, dintr-un iad\/ Mai \u00eenfrico\u015f\u0103tor ca \u00eensu\u015fi iadul\/ Acolo unde sufletele cad.\u201d(A stat ninsoarea)
\nC\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u0163ii (stagiatura) i-am petrecut la T\u00e2rgu Mure\u015f. Acolo, \u00een cercurile literare se vorbea intens despre poeta Angela Marinescu, care venea adesea \u00een ora\u015f. Nu am avut ocazia s\u0103 o cunosc dec\u00e2t din lecturi, unde am \u00eent\u00e2lnit un lirism dur, al suferin\u0163ei extreme \u015fi al sf\u00e2\u015fierii: \u201eC\u00e2nd totul va fi lini\u015ftit\/ \u015fi cel care a fost iubitul va deveni du\u015fmanul\/ \u015fi cel care a fost fiul va deveni c\u0103l\u0103ul\/ \u015fi cel care \u00ee\u015fi soarbe vinul se va zgudui\/\/ atunci ve\u0163i \u015fti c\u0103 am r\u0103mas mai singur\u0103\/ dec\u00e2t un animal \u00een preajma mor\u0163ii\/ cu pielea \u00eentins\u0103 pe cuvinte\/ cu coapsele mele lungi apropiate p\u00e2n\u0103 la disperare\u201d(C\u00e2nd totul va fi lini\u015ftit).
\nAm l\u0103sat la urm\u0103, din poezia feminin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, dou\u0103 poete pe care am avut ocazia s\u0103 le cunosc \u015fi care, de v\u00e2rste diferite, ne-au p\u0103r\u0103sit prea devreme. Le transcriu versurile cu str\u00e2ngere de inim\u0103, \u015fi cu m\u00e2hnit\u0103 aducere-aminte. Mai \u00eent\u00e2i Constan\u0163a Buzea: \u201eTu care \u015ftii s\u0103 taci, s\u0103-nduri,\/ Tu care f\u0103r\u0103 pat\u0103 treci,\/ Ca lumini\u015ful \u00een p\u0103duri,\/ Ca duhul meu \u00een zile reci,\/\/ Leac otr\u0103vit cu plumb m\u0103runt,\/ Chin pentru \u00eengerii din ham, – \/ Cuvinte biciuite crunt\/ \u00cen labirintul meu de geam,\/ \u00cenva\u0163\u0103-te c\u0103 nu r\u00e2vnesc\/ Nici \u015fa, nici vreasc, nici chiparos,\/ Ci somn \u00een chin dumnezeiesc,\/ F\u0103r\u0103 culori, f\u0103r\u0103 miros.\u201d(Har). \u015ei Mariana Marin: \u201ePoezia\/ c\u00e2nd sub \u0163east\u0103 \u00ee\u0163i bubuie\/ singur\u0103tatea putrezit\u0103 a fiec\u0103rei dimine\u0163i.\/ La etajul 5 al unui bloc\/ dintr-un celebru cartier proletar\/ poezia \u00ee\u0163i reface instinctul migrator\/ al p\u0103s\u0103rilor mici, cenu\u015fii.\/ C\u00e2t\u0103 iubire\/ C\u00e2nd toate ne pleac\u0103?\/ Toate ne las\u0103?(\u015fi era o vreme a cire\u015felor \u015fi a iederii)\/ Ce fel de moarte\/ \u00een obr\u0103znicia ta iepureasc\u0103\/ te-a \u00eenso\u0163it \u00een anii din urm\u0103,\/ o, biat\u0103 spaim\u0103 a \u0163\u0103r\u00e2nei!\/ Poezia,\/ c\u00e2nd sub \u0163east\u0103 miraculos\/ te \u00eenfrup\u0163i din tine \u00eens\u0103\u0163i.\/ \u015ei este o vreme a \u00eenghe\u0163ului \u015fi a r\u00e2tului,\/ a biciului care-\u0163i plezne\u015fte obrazul\/ \u015fi a porcilor mici, cenu\u015fii.(La etajul 5).
\nDin poezia universal\u0103 am citit, datorit\u0103 unei apari\u0163ii editoriale de excep\u0163ie din 1972, mai multe poete, oprindu-m\u0103 aici doar la c\u00e2teva. Antologia, pe care o recomand oric\u0103rui iubitor de poezie, s-a numit Panorama poeziei universale contemporane \u015fi i s-a datorat lui A. E. Baconski.
\nDelmira Agustini: (Uruguay) \u201eMontat \u00een noapte sufletul t\u0103u pare\/ O p\u00e2nz\u0103 lin\u0103 de cristal t\u00e2rziu pe care\/ Ai insomniei mele p\u0103ianjeni o-nfirip\u0103.\/\/ Spum\u0103 de ape sacre \u00een vas de alabastru,\/ Oglind\u0103 d\u00e2nd sclipiri mai mari oric\u0103rui astru\/ \u015ei reflect\u00e2nd abisul vie\u0163ii-n cer, o clip\u0103.\/\/ Eu, leb\u0103d\u0103 fugar\u0103, las urme-ns\u00e2ngerate\/ Pe lacuri \u2013 \u015fi-mi iau zborul cu s\u00e2nger\u00e2nd\u0103-arip\u0103.(Nocturn\u0103)
\nElisabeta Bagriana (Bulgaria): \u201eVoi cei ce m\u0103-n\u0163elege\u0163i \u015fi m\u0103 iubi\u0163i,\/ c\u00e2nd voi muri, nu m\u0103 pl\u00e2nge\u0163i, nu m\u0103 acoperi\u0163i cu flori.\/ Sub trupul meu \u00een sicriu \u00eentinde\u0163i o hart\u0103 a globului,\/ iar deasupra, \u00een chip de lin\u0163oliu, harta cerului,\/ \u015fi scrie\u0163i:\/\u00ab Dormi \u00een pace \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt,\/ s\u0103rman\u0103 poet\u0103! \u00bb\u201d (Visuri \u00eentr-o mansard\u0103).
\nElse Lasker Sch\u00fcler (Germania): ,,Eu caut pretutindeni un ora\u015f\/ Ce are-un \u00eenger str\u0103juind la poart\u0103.\/ Fr\u00e2nt\u0103 pe omoplat,\/ Port, iat\u0103, marea lui arip\u0103 moart\u0103\/ \u015ei-n frunte, steaua lui ca un stigmat.[\u2026]O, Doamne, cuprinde-m\u0103-n mantia ta.\/ \u00cen sfera ta de sticl\u0103 doar ca un rest tr\u0103iesc.\/ C\u00e2nd ultimul om va fi ultim hotar,\/ N-ai s\u0103 m\u0103 la\u015fi \u2013 \u015fi-un nou glob p\u0103m\u00e2ntesc\/ \u00cen jurul meu se va \u00eenchide iar.\u2019\u2019(Rug\u0103ciune)
\nEmily Dickinson (SUA): \u201eCopil fiind vedeam adesea\/ c\u0103 mul\u0163i dispar \u2013 \u015fi \u00eemi spuneam\/ c\u0103 vor fi du\u015fi c\u0103l\u0103torind departe,\/ sau \u00een pustiu \u00eentemeind ora\u015fe.\/ Acuma \u015ftiu \u2013 c\u0103l\u0103toreau departe\/ \u015fi \u00een pustiu \u00eentemeiau ora\u015fe – \/ \u015ftiu \u015fi de ce: muriser\u0103. Dar asta\/ copiilor nu li se spune.(Copil fiind…)
\nMi-a\u015f fi dorit ca din poezia rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 fi citat \u015fi versuri ale altor poete, dar, ca semn al pre\u0163uirii, le scriu aici numele: Maria Banu\u015f, Nina Cassian, de care am vorbit, Liliana Ursu, Carolina Ilica, Ioana Ieronim, Nora Iuga, Marta Petreu, Doina Uricariu, Denisa Com\u0103nescu, Mariana Codru\u0163, Magdalena Ghica, Simona Popescu…
\nDin literatura universal\u0103 mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 transcriu m\u0103car un text din c\u0103rticica Marianei Alcoforado, Scrisori portugheze. Nu sunt poezii, dar delicate\u0163ea acelor pagini \u00eenfl\u0103c\u0103rate de iubire le ridic\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imea combustiei lirice. Sunt nume mari: Louise Lab\u00e9, Ingeborg Bachmann, Gabriela Mistral, Marina \u0162vetaeva, Sylvia Plath, Wislawa Szymborska…
\nSper ca inten\u0163ia mea de a alc\u0103tui, pentru luna martie, o asemenea tablet\u0103 s\u0103 fie primit\u0103 cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103, datorit\u0103 multelor nume pe care le-a\u015f fi putut alege \u015fi multelor versuri frumoase care ar fi fost cu siguran\u0163\u0103 pe placul cititorului gr\u0103bit al acestor vremuri…<\/p>\n
Mihai Octavian IOANA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Într-o tabletă anterioară spuneam că voi reveni cu consideraţii despre poezia femeilor. Nu am ales întâmplător momentul. Luna martie găzduiește, în ziua de 8, sărbătoarea acestora. Se vorbea despre Ziua mamei, dar, în timp, aria a fost extinsă, încât și doamna educatoare și doamna profesoară și doamna doctor, inginer, judecător, primesc flori sau un semn […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[2750,2751,2189,2752,2749],"class_list":["post-6496","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura","tag-dragoste","tag-femei","tag-mihai-octavian-ioana","tag-poezia-feminina","tag-tableta-de-scriitor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6496","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6496"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6496\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6496"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6496"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6496"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}