{"id":4576,"date":"2019-06-02T15:42:23","date_gmt":"2019-06-02T15:42:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/?p=4576"},"modified":"2019-06-02T15:42:23","modified_gmt":"2019-06-02T15:42:23","slug":"papa-francisc-vine-in-romania-sa-repare-greseli-ale-regimului-comunist-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/?p=4576","title":{"rendered":"PAPA FRANCISC VINE \u00ceN ROM\u00c2NIA S\u0102 REPARE GRE\u0218ELI ALE REGIMULUI COMUNIST (I)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>A \u00eenceput num\u0103r\u0103toarea invers\u0103 pentru vizita istoric\u0103 pe care Papa Francisc o va face \u00een Rom\u00e2nia. C\u0103l\u0103toria apostolic\u0103 va \u00eencepe pe 31 mai, \u00een Bucure\u015fti. \u00cen a doua zi a vizitei, Suveranul Pontif va fi la \u015eumuleu Ciuc \u015fi la Ia\u015fi. Pelerinajul se va \u00eencheia pe 2 iunie, la Blaj, unde Papa va beatifica \u015fapte episcopi greco-catolici pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii.
\n\u00cen a treia zi a c\u0103l\u0103toriei apostolice, Sf\u00e2ntul Parinte va merge la Blaj, unde va prezida Sf\u00e2nta Liturghie Public\u0103 Solemn\u0103 de Beatificare a celor \u0219apte episcopi martiri greco-catolici. Beatificarea este o etap\u0103 \u00een procesul de canonizare, care presupune recunoa\u0219terea sfin\u021beniei.
\nDup\u0103 beatificare, cei \u0219apte episcopi martiri ai \u00eenchisorilor comuniste \u201etrec \u00een r\u00e2ndul ferici\u021bilor\u201d \u0219i se va desemna data din calendarul liturgic al Bisericii Catolice din Rom\u00e2nia la care li se va cinsti memoria. Vizita de trei zile pe care Suveranul Pontif o va face \u00een Rom\u00e2nia este cea mai lung\u0103 vizit\u0103 pe care Papa Francisc o are \u00eentr-o \u0163ar\u0103 european\u0103.
\nHot\u0103r\u00e2rea Sf\u00e2ntului P\u0103rinte de a veni \u00een Rom\u00e2nia a fost generat\u0103 de audien\u021ba din 19 martie a.c. a prefectului Congrega\u021biei pentru cauzele sfin\u021bilor, cardinalul Giovanni Angelo Becciu la Sfin\u021bia Sa, c\u00e2nd a autorizat promulgarea decretului privind martiriul Slujitorilor lui Dumnezeu Valeriu Traian Fren\u021biu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan B\u0103lan, Alexandru Rusu \u0219i Iuliu Hossu, episcopi, uci\u0219i \u201din odium fidei\u201d \u00een diferite locuri din Rom\u00e2nia \u00eentre anii 1950-1970.
\nGreco-catolicii din Ardeal reprezentau aproximativ dou\u0103 milioane de credincio\u015fi \u00een momentul instaur\u0103rii regimului comunist. Treptat, au intrat \u00een ilegalitate, apoi au fost desfiin\u0163a\u0163i printr-un decret. Episcopii \u015fi preo\u0163ii care s-au opus decretului comunist au fost arunca\u0163i \u00een temni\u0163e, unde mul\u0163i dintre ei \u015fi-au g\u0103sit sf\u00e2r\u015fitul. La data de 27 octombrie 1948, \u00een urm\u0103 cu exact 71 de ani, \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 de colectiv a Ministerului Afacerilor Interne, condus\u0103 de c\u0103tre ministrul Teohari Georgescu, s-a luat decizia arest\u0103rii tuturor episcopilor greco-catolici \u015fi s-au luat toate m\u0103surile pentru desfiin\u0163area Bisericii Unite cu Roma. Biserica Greco-Catolic\u0103 a fost scoas\u0103 \u00een afara legii prin Decretul 358 de la 2 decembrie 1948, care stabilea: \u201e\u00cen urma revenirii comunit\u0103\u0163ilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox rom\u00e2n \u015fi \u00een conformitate cu art. 13 din Decretul nr. 177\/1948, organiza\u0163iile centrale \u015fi statutare ale acestui cult, ca: Mitropolia, Episcopiile, capitlurile ( adunarea clericilor catolici dintr-o regiune), ordinele, congrega\u0163iunile, protopopiatele, m\u0103n\u0103stirile, funda\u0163iunile, asocia\u0163iunile, cum \u015fi orice alte institu\u0163ii \u015fi organiza\u0163iuni, sub orice denumire, \u00eenceteaz\u0103 de a mai exista\u201c, stabilea sec actul normativ.\u201d
\n\u00cen cuprinsul legii, se mai specifica faptul c\u0103 \u201eaverea mobil\u0103 \u015fi imobil\u0103 apar\u0163in\u00e2nd organiza\u0163iilor \u015fi institu\u0163iilor, cu excep\u0163ia expres\u0103 a averii fostelor parohii, revine Statului Rom\u00e2n, care le va lua \u00een primire imediat\u201c. La acea vreme, spun istoricii, cultul greco-catolic avea aproximativ 1.800.000 de credincio\u015fi, majoritatea dintre ei locuind \u00een Transilvania, \u015fi erau p\u0103stori\u0163i de aproximativ 1.700 de preo\u0163i.
\nBiserica greco-catolic\u0103 avea o mitropolie la Blaj \u015fi patru episcopii: la Cluj, la Oradea, \u00een Maramure\u015f, la Lugoj \u015fi un vicariat la Bucure\u015fti. Cei 12 episcopi ai cultului au fost: Ioan Suciu, Valeriu Traian Fren\u0163iu, Ioan B\u0103lan, Alexandru Rusu, Vasile Aftene, Iuliu Hossu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Chertes, Iuliu Hir\u0163ea, Alexandru Todea, Ioan Dragomir \u015fi Ioan Ploscaru.
\nEpiscopii Ioan Suciu, Valeriu Traian Fren\u0163iu, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu, Vasile Aftenie \u015fi Ioan B\u0103lan au fost aresta\u0163i \u00een decurs de c\u00e2teva zile, dup\u0103 ce s-au opus unific\u0103rii for\u0163ate. Soarta lor au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit-o \u015fi mul\u0163i al\u0163i preo\u0163i din Blaj, Cluj, Timi\u015foara, Arad, Oradea. Ini\u0163ial, episcopii au fost \u00eenchi\u015fi la locuin\u0163a de var\u0103 de la Dragoslavele, jude\u0163ul Arge\u015f, al celui de-al treilea patriarh al Rom\u00e2niei, Justinian. Acesta \u00eei vizita des pe episcopi, \u00een \u00eencercarea de a-i convinge s\u0103 treac\u0103 la ortodoxism. Conduc\u0103torilor de eparhii li s-a interzis s\u0103 ia contact cu lumea de afar\u0103 \u015fi au fost obliga\u0163i s\u0103 asiste la cursuri de marxism.
\nDe la Dragoslavele au fost muta\u0163i la M\u0103n\u0103stirea C\u0103ld\u0103ru\u015fani, jude\u0163ul C\u0103l\u0103ra\u015fi, transformat\u0103 \u00een lag\u0103r de deten\u0163ie pentru ierarhii uni\u0163i, unde au avut parte de un tratament mai dur. Cum nici aici episcopii Ioan Suciu \u015fi Vasile Aftenie nu au cedat, au fost arunca\u0163i \u00een beciurile Ministerului de Interne \u015fi pe urm\u0103 du\u015fi la V\u0103c\u0103re\u015fti, unde ultimul a decedat \u00een urma torturilor, la 10 mai 1950.
\nDintre cei \u0219apte episcopi, cel mai apreciat de Papa de la Roma a fost Iuliu Hossu, cel care fusese \u00een\u0103l\u021bat \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii la rangul de cardinal, dar nu s-a putut bucura de aceast\u0103 cinste fiindc\u0103 guvernan\u021bii comuni\u0219ti i-au pus o condi\u021bie: dac\u0103 se duce la Roma s\u0103 fie investit cu \u00eensemnele de cardinal, nu se mai poate \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia. Av\u00e2nd de ales \u00eentre \u021aar\u0103 \u0219i rangul de Cardinal, Iuliu Hossu a ales \u021aARA. C\u00e2\u021bi rom\u00e2ni ar fi ales la fel?
\nEpiscopul Iuliu Hossu a fost primul cardinal rom\u00e2n provenit dintr-o Biseric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. A r\u0103mas \u0219i singurul p\u00e2n\u0103 la revolu\u021bia din decembrie 1989. Lucrul acesta spune foarte mult despre personalitatea MARELUI PRELAT , considerat personalitate emblematic\u0103 a MARII UNIRI. Mai ales c\u0103 el a ajuns la aceast\u0103 \u00eenalt\u0103 demnitate ecleziastic\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd biserica pe care o slujea fusese desfiin\u021bat\u0103 iar el era arestat \u0219i prigonit de mai bine de 20 de ani de c\u0103tre regimul comunist.
\nCardinalii sunt cei mai apropia\u0163i colaboratori ai papei, chema\u021bi s\u0103 fie \u201dne\u00eenfrica\u021bi m\u0103rturisitori ai lui Cristos \u0219i ai Evangheliei sale \u00een Cetatea Romei \u0219i \u00een \u021binuturile cele mai \u00eendep\u0103rtate ale p\u0103m\u00e2ntului\u201d. Ei sunt ale\u015fi pentru a-l ajuta pe suveranul pontif \u00een conducerea Bisericii fie \u00een mod colegial, fie personal, \u00eendeplinind diferite misiuni \u00een cadrul Curiei Romane. De asemenea, cei care nu au \u00eemplinit 80 de ani au misiunea de a-l alege pe noul pap\u0103. Num\u0103rul lor la nivel planetar este foarte mic, fiindc\u0103 pu\u021bini sunt cei care \u00eendeplinesc condi\u021biile pentru a ajunge la aceast\u0103 \u00eenalt\u0103 demnitate. Numele lui Hossu se \u00eenscrie \u00een r\u00e2ndurile marilor lupt\u0103tori pentru biseric\u0103 \u015fi eliberarea poporului din care a f\u0103cut parte. Cuvintele sale \u201ecredin\u0163a noastr\u0103 este via\u0163a noastr\u0103\u201c au r\u0103mas vii p\u00e2n\u0103 azi \u015fi sunt un model pentru to\u021bi oamenii, teologi sau laici.
\nS-a n\u0103scut la 30 ianuarie 1885 \u00een comuna Mila\u015ful Mare, jude\u021bul Cluj, azi \u00een jude\u0163ul Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, fiind al treilea dintre cei patru b\u0103ie\u021bi ai Victoriei, fost\u0103 M\u0103riu\u0163iu \u015fi ai preotului paroh greco-catolic, Ioan Hossu. Iuliu a avut \u0219i dou\u0103 surori, deci \u00een total \u00een familia sa au fost \u0219ase copii. Originea familiei este ardelean\u0103 dar din zona Sibiului. P\u0103rin\u021bii s-au stabilit \u00een Mila\u0219 pe la 1880 pentru c\u0103 acolo primise post Ioan Hossu. A fost crescut a\u0219a cum se cuvine \u00eentr-o familie de preo\u021bi, cu credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu \u0219i cu convingerea c\u0103 bun\u0103tatea este tot un dar de la Cel de Sus, unul care trebuie \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it tuturor oamenilor. Via\u021ba lui de copil a fost din punct de vedere material modest\u0103, dar plin\u0103 de virtu\u021bi morale care vor r\u0103m\u00e2ne neschimbate de-a lungul chinuitei sale existen\u021be.
\nA copil\u0103rit \u00een casa p\u0103rin\u0163ilor din satul natal, Mila\u015ful Mare, situat aproape \u00een inima \u021b\u0103rii. \u00cen aceea\u015fi localitate a \u00eenceput \u015fcoala primar\u0103 unde s-a eviden\u021biat deta\u0219at dintre colegii s\u0103i, prin u\u0219urin\u021ba cu care-\u0219i \u00eensu\u0219ea cuno\u0219tin\u021bele predate, prin disciplin\u0103, seriozitate \u0219i maturitate \u00een g\u00e2ndire. Dup\u0103 absolvirea claselor primare, a fost \u00eenscris la Reghin, la Gimnaziul Luteran, unde func\u0163ionau patru clase, cu aproximativ 140 de elevi \u00een total, cei mai mul\u0163i fiind rom\u00e2ni, restul unguri \u015fi sa\u015fi. Dasc\u0103lii predau, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpla pe tot cuprinsul Ardealului la acel moment, numai \u00een limba maghiar\u0103 \u0219i dup\u0103 caz, german\u0103, cu excep\u0163ia orelor de religie \u015fi a c\u00e2ntului bisericesc, transmise \u00een limba matern\u0103 a elevilor. Pentru c\u0103 elevii nu se discriminau \u00eentre ei ( ba chiar se aliau \u0219i locuiau mai mul\u0163i, de etnii diferite, la aceea\u0219i gazd\u0103 s\u0103 u\u0219ureze cheltuielile p\u0103rin\u021bilor \u015fi pl\u0103teau \u00eempreun\u0103 cazarea \u015fi mesele) \u0219i ajungeau s\u0103 vorbeasc\u0103 to\u021bi cursiv germana \u015fi maghiara. Nu foarte rar se \u00eent\u00e2mpla ca \u0219i copiii sa\u0219i ori maghiari s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i ei limba rom\u00e2n\u0103, pentru a se putea mai u\u0219or \u00een\u021belege cu colegii lor de clas\u0103, majoritari rom\u00e2ni.
\n\u00cen anul \u015fcolar 1899-1900, Hossu a intrat \u00een clasa a IV-a, la Gimnaziul inferior romano-catolic din T\u00e2rgu Mure\u015f, printre c\u0103lug\u0103rii franciscani, \u015fi dup\u0103 absolvire a trecut la Gimnaziul superior greco-catolic din Blaj. Acolo s-a \u00eemprietenit cu Iuliu Ha\u0163ieganu, viitorul fondator al unei \u015fcoli importante de medicin\u0103 la Cluj, \u015fi am\u00e2ndoi s-au remarcat la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Via\u021ba avea s\u0103-i aduc\u0103 pe cei doi tineri de multe ori \u00eempreun\u0103 \u00een lupta pentru emanciparea rom\u00e2nilor din Transilvania. Eviden\u021biindu-se prin \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u0219i purtare \u00een 1903 cei doi au plecat \u00eentr-un pelerinaj la Roma, organizat de Vasile Hossu, v\u0103rul tat\u0103lui lui Iuliu \u015fi ulterior Episcop al Lugojului.
\n(Va urma)
\nILEANA MATEESCU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A început numărătoarea inversă pentru vizita istorică pe care Papa Francisc o va face în România. Călătoria apostolică va începe pe 31 mai, în Bucureşti. În a doua zi a vizitei, Suveranul Pontif va fi la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi. Pelerinajul se va încheia pe 2 iunie, la Blaj, unde Papa va beatifica şapte […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4578,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-4576","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4576","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4576"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4576\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4578"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4576"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4576"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4576"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}