{"id":3801,"date":"2018-09-02T18:32:14","date_gmt":"2018-09-02T18:32:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/?p=3801"},"modified":"2018-09-02T18:33:42","modified_gmt":"2018-09-02T18:33:42","slug":"congresul-xxv-al-a-f-d-p-r-eveniment-de-suflet-la-alba-iulia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/?p=3801","title":{"rendered":"CONGRESUL XXV AL A.F.D.P.R., EVENIMENT DE SUFLET LA ALBA IULIA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen 2018 Congresul anual al Asocia\u021biei Fo\u0219tilor De\u021binu\u021bi Politic din Rom\u00e2nia s-a desf\u0103\u0219urat la Alba Iulia \u00een intervalul 22-24 august. Nici loca\u021bia, nici data nu puteau fi mai bine de at\u00e2t alese. \u00cen ceea ce prive\u0219te locul, ora\u0219ul Alba Iulia este centrul istoric al Rom\u00e2niei, capitala istoric\u0103 a \u021b\u0103rii. Fiecare col\u021bi\u0219or al acestei re\u0219edin\u021be de jude\u021b respir\u0103 istorie. 2018 este anul Centenarului Marii Uniri ale c\u0103rei evenimente s-au derulat \u00een cea mai mare parte aici, \u00een cetatea lui Mihai Viteazul, la Alba Iulia. Acest ora\u0219 treze\u0219te oricui sentimente pl\u0103cute, de m\u00e2ndrie na\u021bional\u0103, fiindc\u0103 aici sunt urme de locuire multimilenare, aici romanii au ridicat un ora\u0219 cu grad de colonie (Apulum), aici Gyula \u0219i-a ales re\u0219edin\u021ba voievodatului constituit de el \u00een sec. XI ( B\u0103lgrad ), aici \u00een vremuri de mare glorie pentru marii no\u0219tri voievozi s-au purtat b\u0103t\u0103lii celebre \u0219i s-au luat decizii care au schimbat cursul vie\u021bii multimilenare a poporului rom\u00e2n. Alba Iulia a c\u0103p\u0103tat \u00een timp valoare de simbol al luptei maselor populare pentru dreptate social\u0103 \u015fi libertate, pentru unitate na\u021bional\u0103. Ora\u0219ul a fost supranumit \u201eMica Rom\u0103\u201d, fiindc\u0103 aici s-au petrecut evenimente m\u0103re\u021be \u00een toate planurile: social, politic, religios, cultural, economic, asemenea ora\u0219ului capital\u0103 a Imperiului Roman, Roma, cu multe secole \u00een urm\u0103, spre marea noastr\u0103 m\u00e2ndrie.
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te data desf\u0103\u0219ur\u0103rii Congresului, cei mai mul\u021bi dintre noi se duc cu g\u00e2ndul la Marea S\u0103rb\u0103toare comunist\u0103 c\u00e2nd pronun\u021b\u0103 23 august. Li se produce atunci repulsie. Nimeni nu poate s\u0103 ignore \u00eens\u0103, c\u0103 \u00eentoarcerea armelor \u00eempotriva Germaniei naziste \u00een data de 23 august 1944 a scurtat \u00eencheierea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial cu 200 de zile, adic\u0103 au fost cru\u021bate sute de mii de vie\u021bi omene\u0219ti la scar\u0103 mondial\u0103, \u0219i au fost salvate de la distrugere imense bunuri materiale, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 num\u0103rul mor\u021bilor zilnice ale osta\u0219ilor \u0219i civililor de pe toate fronturile existente \u00eentr-o a\u0219a mare \u00eencle\u0219tare planetar\u0103 se cifra la zeci de mii! Dar a mai fost o ra\u021biune \u00een alegerea acestei zile ca dat\u0103 a Congresului. Ziua de 23 august a fost aleas\u0103 ( nu de rom\u00e2ni!) \u0219i ca Ziua Interna\u021bional\u0103 a De\u021binu\u021bilor Politic, a Luptei \u00eempotriva Nazismului \u0219i Stalinismului A\u0219adar, organizatorii, Asocia\u021bia Fo\u0219tilor De\u021binu\u021bi Politic din Romania, \u00eempreun\u0103 cu Filiala Alba a AFDP, Prim\u0103ria \u0219i Consiliul Local Alba au fost inspira\u021bi \u00een alegerea locului \u0219i a datei. Totul a decurs \u201eca la carte\u201d. Miercuri, 22 august a.c. au sosit la Hotelul \u201eCetate\u201d din Alba Iulia, invita\u021bii la Congres: delega\u021bii tuturor filialelor AFDP din \u021bar\u0103, \u00een jur de 200 persoane, \u00eenalte personalt\u0103\u021bi: delegatul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Preasfin\u021bitul P\u0103rinte Varlaam Ploie\u0219teanul, Episcop-Vicar Patriarhal, \u00cenaltpreasfin\u021bitul P\u0103rinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, dl. Pre\u0219edinte Emil Constantinescu, dl. Radu Preda, Pre\u0219edintele executiv al IICCMER, dl. Marius Oprea, cercet\u0103tor \u0219i istoric IICCMER, d-na Lucia Hossu Longin, realizatoarea \u201eMemorialului Durerii\u201d ce s-a men\u021binut \u00een grila de programe TVR de 22 de ani, purt\u0103torii de cuv\u00e2nt a unor institu\u021bii prestigioase: Senatul Rom\u00e2niei, CNSAS etc. A fost, a\u0219a cum era firesc, \u0219i delega\u021bia jude\u021bului nostru, Mehedin\u021bi. Cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de deschiderea lucr\u0103rilor Congresului au trudit pentru ca totul s\u0103 fie pus la punct \u0219i invita\u021bii s\u0103 se simt\u0103 bine, pre\u0219edintele Filialei Alba a AFDP, dl Selegean \u0219i ve\u0219nic t\u00e2n\u0103ra \u0219i inimoasa doamn\u0103 Maria Dincu, secretara AFDPR.Lucr\u0103rile Congresului au debutat \u00een Aula Mare a Universit\u0103\u021bii \u201e1 Decembrie 1918\u201d din Alba Iulia, \u00eencep\u00e2nd cu ziua de 23 august, ora 9.00. Dl. Pre\u0219edinte AFDPR, Subsecretar de stat, ing. Octav Bjoza a condus desf\u0103\u0219urarea lucr\u0103rilor Congresului. D\u00e2nsul a cerut ca to\u021bi cei de fa\u021b\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 , la debutul lucr\u0103rilor Congresului, un moment de reculegere \u00een memoria lupt\u0103torilor din rezisten\u021ba anticomunist\u0103 care au trecut la cele ve\u0219nice. Dup\u0103 aceea a fost invitat s\u0103 ia cuv\u00e2ntul Preasfin\u021bitul P\u0103rinte Varlaam Ploie\u0219teanul, Episcop-Vicar Patriarhal, care a rostit celor de fa\u021b\u0103 o scurt\u0103 cuv\u00e2ntare \u0219i a transmis mesajul P\u0103rintelui Patriarh Daniel. Adres\u00e2ndu-se celor prezen\u021bi cu prilejul acestui eveniment, Arhip\u0103storul Alba Iuliei Irineu a eviden\u021biat valoarea sublim\u0103 a jertfei \u00eenainta\u0219ilor no\u0219tri din timpul prigoanei comuniste, afirm\u00e2nd: \u201eTo\u021bi rom\u00e2nii care au murit din cauza b\u0103t\u0103ilor \u0219i priva\u021biunilor \u0219i care au fost aresta\u021bi sau asasina\u021bi \u00een timpul regimului comunist, nu sunt considera\u021bi \u00eenfr\u00e2n\u021bi, pentru c\u0103 sacrificiul lor isp\u0103\u0219itor a rodit biruin\u021ba final\u0103. Ast\u0103zi ne cuminec\u0103m suflete\u0219te din suferin\u021bele acestora, \u00eendurate cre\u0219tine\u0219te pe drumul durerii \u00een cei 45 de ani de comunism, totalitarism \u0219i umanism antropocentric. Jertfele lupt\u0103torilor anticomuni\u0219ti sunt o chemare de a tr\u0103i \u00een comuniune rom\u00e2neasc\u0103 deplin\u0103, \u00een care credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u0219i iubirea cre\u0219tin\u0103 s\u0103 devin\u0103 iar\u0103\u0219i esen\u021ba existen\u021bei noastre na\u021bionale. \u00cent\u0103rindu-ne haric \u00een fa\u021ba asalturilor moderniste \u0219i comuniste contemporane, se cuvine s\u0103 fim str\u0103jeri vigilen\u021bi ai spiritului nostru autohton \u0219i s\u0103 p\u0103str\u0103m identitatea noastr\u0103 etnic\u0103. S\u0103 ne ajute Dumnezeu!\u201d
\nS-a rostit rug\u0103ciunea Tat\u0103l Nostru, \u00een cor, de c\u0103tre to\u021bi cei prezen\u021bi \u00een sal\u0103. \u00cen continuare a rostit, ca de fiecare dat\u0103, o emo\u021bionant\u0103 cuv\u00e2ntare dl. Radu Preda, pre\u0219edintele executiv IICCMER. D\u00e2nsul arat\u0103 c\u0103 \u00eentreg colectivul pe care-l conduce se str\u0103duie\u0219te s\u0103 ne restituie documente si m\u0103rturii inestimabile despre ceea ce a \u00eensemnat, de fapt, comunismul \u00een Rom\u00e2nia. Cercet\u0103torii de la IICCMER s-au implicat cu inepuizabile resurse fizice \u0219i sufletesti \u00een lupta pentru recuperarea adev\u0103rului \u0219i pentru cinstirea celor ce l-au slujit cu pretul suferintei \u0219i al vietii lor. Domnul Emil Constantinescu, care este de 30 de ani permanent l\u00e2ng\u0103 fo\u0219tii persecuta\u021bi politic \u00een regimul comunist, a \u021binut s\u0103-i felicite pe cei care mai sunt \u00een via\u021b\u0103 \u0219i le-a f\u0103cut ur\u0103ri de via\u021b\u0103 lung\u0103 \u0219i rodnic\u0103, a vorbit cu profund\u0103 triste\u021be \u0219i sincer\u0103 compasiune despre cumplita perioad\u0103 a rezisten\u021bei anticomuniste, \u00een care au fost implicate \u0219i rude ale domniei sale… Este sigur c\u0103 prin intermediul celor din sal\u0103, dar \u0219i a tuturor fo\u0219tilor persecuta\u021bi politic din Rom\u00e2nia memoria va fi dus\u0103 mai departe, salv\u00e2nd astfel de la uitare oameni \u0219i fapte care ajut\u0103 mult la \u00eentelegerea, \u00een sensul ei tragic si profund, a istoriei noastre din ultima jum\u0103tate de veac. Reconstruirea con\u0219tiin\u021bei civice se face prin memorie, prin cunoa\u0219terea adev\u0103rului, a pove\u0219tii celor care s-au opus regimului, care credeau din tot sufletul \u00een valoare. A \u00eenteles c\u0103 fiecare dintre noi este r\u0103spunz\u0103tor de soarta comunit\u0103tii \u00een care tr\u0103ieste \u0219i a luptat toat\u0103 viata pentru o mai dreapt\u0103 asezare a lucrurilor. Domnul Marius Oprea, fondatorul IICCMER, a citit Mesajul domnului Pre\u0219edinte al Senatului, C\u0103lin Popescu T\u0103riceanu, dar \u00eenainte de aceasta a rostit propriul mesaj c\u0103tre de\u021binu\u021bii politic \u0219i deporta\u021bi. A rostit cuvinte frumoase \u0219i emo\u021bionante despre cei pentru care trude\u0219te de mai bine de un deceniu \u0219i care, al\u0103turi de echipa condus\u0103 de dl Gheorghe Petrov a avut rolul esen\u021bial \u00een evenimentul care s-a desf\u0103\u0219urat dup\u0103 deschiderea festiv\u0103 a lucr\u0103rilor Congresului, despre care voi reveni. \u201eMajoritatea celor care au luptat \u00eempotriva comunismului au \u00eencetat din via\u0163\u0103. Avem aici, \u00een fa\u021ba noastr\u0103, c\u00e2teva sute de supravie\u021buitori ai \u00eenchisorilor comuniste. Ei sunt printre ultimii martori direc\u021bi ai tragediei na\u021biunii noastre din acel timp. Anii lor de deten\u021bie \u0219i persecu\u021bie politic\u0103 \u00eensumeaz\u0103 o perioad\u0103 prea lung\u0103 de timp pentru a fi calculat\u0103.
\nAmintirea acestor martiri \u0219i eroi prinde aripi doar prin rostirea adev\u0103rului despre rezisten\u021ba lor, prin onorarea periodic\u0103 a memoriei lor \u015fi prin ac\u021biunea justi\u021biei de a li se face dreptate\u201d, a spus dl. M. Oprea. Doamna Lucia Hossu Longin a vorbit despre munca sa de un sfert de veac pentru descoperirea adev\u0103rului \u0219i despre mizeriile care i s-au inscenat pentru a i se \u201epune pumnul \u00een gur\u0103\u201d. Nu a cedat \u0219i nici nu o va face. Va fi mereu al\u0103turi de cei pe care-i pre\u021buie\u0219te, \u00eei respect\u0103 \u0219i \u00eei onoreaz\u0103 cu toate puterile sale. Pre\u015fedintele AFDPR, dl Octav Bjoza, \u00een discursul s\u0103u a spus, a\u0219a cum o face de un lung \u0219ir de ani c\u0103 \u201e tratamentul pe care \u00eel au fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici, deporta\u0163ii \u015fi urma\u015fii acestora necesit\u0103 corecturi pozitive consistente. \u00cen lipsa unei legisla\u0163ii coerente \u015fi pe fundalul ignoran\u0163ei care sufl\u0103 pe holurile birocra\u0163iei locale, ultimii supravie\u0163uitori ai abuzurilor statului comunist se confrunt\u0103 cu situa\u0163ii umilitoare incredibile. Pe l\u00e2ng\u0103 ignoran\u0163\u0103, care nu este fapt penal, o explica\u0163ie a acestei situa\u0163ii revolt\u0103toare rezid\u0103 \u00een caracterul decent al celor \u00een cauz\u0103. Altfel dec\u00e2t \u201erevolu\u0163ionarii\u201d, fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici \u015fi deporta\u0163i nu s-au legat de gardurile Guvernului, nu au pichetat sediile de partide \u015fi nici nu au amenin\u0163at cu gesturi extreme. Ei au t\u0103cut \u015fi au continuat timp de aproape trei decenii s\u0103 fac\u0103 acela\u015fi lucru, lun\u0103 de lun\u0103, \u00een medie de 3000 de suflete: s\u0103 moar\u0103.
\nAu fost al\u0103turi de noi martorii \u00eendurera\u0163i ai transform\u0103rii activi\u015ftilor de partid \u00een democra\u0163i \u015fi ai securi\u015ftilor, fo\u015ftii lor anchetatori, \u00een st\u00e2lpi ai statului de drept\u201d. Domnul O. Bjoza mai preciza: \u201eDup\u0103 fiecare congres AFDPR m\u0103 \u00eentreb: ce facem cu acest impresionat patrimoniu de suferin\u0163\u0103 dup\u0103 ce dispare \u015fi ultimul de\u0163inut politic sau deportat? Genera\u0163ia supravie\u0163uitorilor, de la Corneliu Coposu la Ion Diaconescu, care a intrat imediat \u00een politica de dup\u0103 decembrie 1989, a dat o lec\u0163ie de maturitate politic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent. \u00cen loc s\u0103 \u00ee\u015fi asigure tot felul de privilegii, ei au fost primii care au v\u0103zut, cu claritate, care sunt urgen\u0163ele societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti postcomuniste. Au pledat de la bun \u00eenceput, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care mul\u0163i o considerau imposibil\u0103, pentru integrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi, evident, \u00een NATO. Loialitatea lor nu este nici azi onorat\u0103 suficient\u2026\u201d Cel mai emo\u021bionant moment al primei zile de Congres a AFDPR a avut loc dup\u0103 deschiderea oficial\u0103 a lucr\u0103rilor, \u00eencep\u00e2nd cu ora 12.30, la Monumentul Rezistentei Anticomuniste din fa\u021ba Bisericii Platoul Romanilor II, cu hramul Pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh. Este vorba despre re\u00eenhumarea r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ale celor 10 lupt\u0103tori anticomuni\u0219ti, \u00eengropa\u021bi dup\u0103 execu\u021bii secrete pe raza jude\u021bului Alba, f\u0103r\u0103 cruce, \u00een morminte care s\u0103 nu se cunoasc\u0103, f\u0103r\u0103 co\u0219ciug \u0219i cele cre\u0219tine\u0219ti… Acum li s-a f\u0103cut dreptate! Pot dormi, \u00een sf\u00e2r\u0219it, lini\u0219ti\u021bi \u0219i \u00eemp\u0103ca\u021bi c\u0103 li s-a f\u0103cut o \u00eenmorm\u00e2ntare dup\u0103 datinele cre\u0219tine \u0219i chiar mai mult, cu onoruri militare! Ansamblul funerar care va ad\u0103posti raclele cu osemintele victimelor a fost amenajat l\u00e2ng\u0103 Monumentul Rezisten\u021bei Anticomuniste, aflat \u00een curtea Catedralei Unit\u0103\u021bii Na\u021bionale, situat\u0103 pe Platoul Romanilor. Ac\u021biunea de c\u0103utare \u0219i deshumare a militan\u021bilor anticomuni\u0219ti s-a derulat \u00een perioada anilor 2015-2017, fiind efectuat\u0103 de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (IICCMER) cu munc\u0103 asidu\u0103 \u0219i tenace. P\u0103rintele Arhiepiscop Irineu, dimpreun\u0103 cu Preasfin\u021bitul P\u0103rinte Varlaam Ploie\u0219teanul, Episcop-Vicar Patriarhal \u0219i un impresionant sobor de preo\u021bi au oficiat, la biserica \u201ePogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh\u201d din Alba Iulia, ceremonia de re\u00eenhumare a celor zece lupt\u0103tori anticomuni\u0219ti. Reprezentan\u021bi ai cultului greco-catolic \u0219i romano-catolic au rostit rug\u0103ciuni pentru sufletele celor care s-au jertfit pentru demnitatea neamului nostru.
\nCei zece partizani au c\u0103zut victime, \u00een decursul anului 1949, \u00een urma unor confrunt\u0103ri directe purtate cu autorit\u0103\u021bile regimului totalitar pe teritoriul localit\u0103\u021bilor Bistra, Mesentea \u0219i Cric\u0103u, jude\u021bul Alba. Re\u00eenhumarea celor zece lupt\u0103tori a fost organizat\u0103 de Asocia\u0163ia Fo\u015ftilor De\u0163inu\u0163i Politici \u015fi Victime ale Dictaturii din Rom\u00e2nia (AFDPR), \u00eempreun\u0103 cu Prim\u0103ria municipiului Alba Iulia. Dintre personalit\u0103\u021bile prezente la ceremonia de re\u00eenhumare amintim pe domnul Emil Constantinescu, Pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei \u00eentre anii 1996-2000, doamna Nicoleta Nicolae-Ioana, Consilier de Stat \u0219i domnul Radu Preda, conferen\u021biar universitar la Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 din Cluj-Napoca, fo\u0219tii de\u021binu\u021bi politic , deporta\u021bi \u0219i urma\u0219ii acestora prezen\u021bi la congres, ajun\u0219i acolo cu trei autocare. Fenomenul rezisten\u021bei armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei, cea mai mare densitate de forma\u0163iuni care s-au opus regimului comunist reg\u0103sindu-se \u00een zona Mun\u0163ilor Apuseni, pe teritoriul fostelor jude\u0163e Alba, Cluj \u015fi Turda. Dintre acestea, cea mai important\u0103 a fost organiza\u0163ia Frontul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale \u2013 Corpul de Haiduci, creat\u0103 \u015fi condus\u0103 de un fost ofi\u021ber de carier\u0103, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fra\u0163ii Alexandru \u015fi Traian Macavei.
\nPrima confruntare armat\u0103 a avut loc \u00een 4 martie 1949, la Gro\u0219i, loc situat la cca. zece km nord-est fa\u021b\u0103 de comuna Bistra. Aici aveau s\u0103 fie ucise cinci persoane: Cigm\u0103ian Ioan, Decean Petru, Mitrofan Lucian, Maier Iosif \u0219i Maier Elena.
\nVictimele au fost \u00eenhumate \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103 situat\u0103 chiar pe locul confrunt\u0103rii, morm\u00e2ntul fiind descoperit \u00een august 2015 de c\u0103tre echipa condus\u0103 de Gh. Petrov. O a doua confruntare a avut loc la data de 8 martie 1949, la Bogoloaia, loca\u021bie aflat\u0103 la opt km spre nord fa\u021b\u0103 de centrul comunei Cric\u0103u, aici fiind ucise trei persoane: Popa \u0218tefan, Moldovan Nicolae \u0219i Pascu Cornel. Trupurile mor\u021bilor au fost \u00eengropate la marginea unui p\u00e2r\u00e2u, aproape de locul luptei, osemintele fiind recuperate \u00een august 2017. Ultima lupt\u0103 a partizanilor anticomuni\u0219ti a avut loc \u00een satul Mesentea, la 9 martie 1949, loc \u00een care au fost ucise dou\u0103 persoane: Gligor Traian \u0219i M\u00e2rza Traian, ad\u0103posti\u021bi \u00eentr-o cas\u0103 din localitate, identificat\u0103 \u00eens\u0103 de cadrele Securit\u0103\u021bii.
\nCa urmare a refuzului celor doi de a renun\u021ba la lupta \u00eempotriva regimului totalitar, locuin\u021ba \u00een care se aflau a fost atacat\u0103, asupra acesteia fiind aruncate zeci de grenade ofensive \u0219i incendiare. Cele dou\u0103 persoane aveau s\u0103 fie omor\u00e2te, cadavrele acestora fiind \u00eenhumate \u00eentr-o groap\u0103 situat\u0103 \u00een gr\u0103dina casei unde cei doi \u0219i-au g\u0103sit sf\u00e2r\u0219itul. \u00cen urma unei ac\u021biuni de investiga\u021bii arheologice, morm\u00e2ntul acestora a fost descoperit, osemintele fiind recuperate \u00een iunie 2016. Re\u00eenhumarea s-a f\u0103cut cu onoruri militare \u00een prezen\u021ba a c\u00e2torva sute de participan\u021bi. S-au depus coroane \u0219i jerbe de flori. Dup\u0103 masa de pr\u00e2nz lucr\u0103rile Congresului au fost reluate la Universitate. Ca \u00eentr-o mare familie s-au discutat probleme legate de bunul mers al filialelor din \u021bar\u0103, care au din ce \u00een ce mai pu\u021bini membri \u0219i fonduri pu\u021bine. Plenul a aflat c\u0103 \u00een multe jude\u021be din \u021bar\u0103 autorit\u0103\u021bile locale trateaz\u0103 AFDPR cu r\u0103utate \u0219i chiar dispre\u021b. Au fost confiscate sedii, au fost evacuate \u0219i li s-au atribuit spa\u021bii de nelocuit, motiv de m\u00e2hnire \u0219i revolt\u0103 pentru cei afla\u021bi la Congres. De asemenea, au fost numeroase lu\u0103ri de cuv\u00e2nt ale invita\u021bilor, dar \u0219i expuneri ale unor diverse probleme ridicate de participan\u021bi. Au fost eviden\u021biate filialele Timi\u0219, Cara\u0219-Severin, Bra\u0219ov, Baia Mare unde s-au desf\u0103\u0219urat activit\u0103\u021bi notabile (excursii tematice \u00een locurile de suferin\u021b\u0103, ridicarea de monumente, troi\u021be, pl\u0103ci comemorative, scrierea de c\u0103r\u021bi. comemor\u0103ri cu public numeros, excursii la fra\u021bii de dincolo de Prut).
\nDoamna Cornelia Fetea, pre\u0219edinta Filialei Cara\u0219-Severin a fost deosebit de activ\u0103, ar\u0103t\u00e2nd care sunt problemele care ar trebui rezolvate cu prioritate \u00een anul Centenarului, fiindc\u0103 altfel, urm\u00e2nd alegerile, vor r\u0103m\u00e2ne tot nerezolvate. \u00cen ultimul an la Cara\u0219 Severin s-au f\u0103cut comemor\u0103ri de Ziua Eroilor, de Rusalii, s-a renovat \u0219i resfin\u021bit Monumentul Teregova, la Doma\u0219nea a fost ridicat un monument impresionant, cel mai \u00eenalt din Rom\u00e2nia, dedicat lupt\u0103torilor din rezisten\u021ba anticomunist\u0103.
\n\u0218i la Filiala Mehedin\u021bi s-au derulat activit\u0103\u021bi importante \u00een anul care a trecut de la precedentul congres. S-au f\u0103cut \u0219i la noi comemor\u0103ri de Ziua Eroilor, de Rusalii, s-a continuat tradi\u021bia ca \u00een prima duminic\u0103 din iulie s\u0103 se comemoreze la Izverna lupt\u0103torii din rezisten\u021ba anticomunist\u0103, s-a scris o carte despre partizanul Nicolae Ciuric\u0103, fiu al Mehedin\u021biului, s-a ridicat prin grija familiilor Roate\u0219 \u0219i P\u00e2ndici o troi\u021b\u0103 la Chilia, \u00een memoria deporta\u021bilor \u00een B\u0103r\u0103gan. La toate aceste evenimente a fost prezent \u00eensu\u0219i Preasfin\u021bitul P\u0103rinte Nicodim, Episcopul Severinului \u0219i Strehaiei al\u0103turi de p\u0103rintele vicar eparhial Mihai Zoril\u0103 \u0219i un sobor de preo\u021bi.\u00cen presa local\u0103 periodic apar articole dedicate memoriei rezisten\u021bei anticomuniste din acest jude\u021b. \u0219i din \u021bar\u0103. Cele dou\u0103 asocia\u021bii din Timi\u0219, AFDP \u0219i AFDB, conlucreaz\u0103 permanent \u0219i au publicat un num\u0103r impresionant de c\u0103r\u021bi-document, albume tematice, periodic se fac comemor\u0103ri cu masive particip\u0103ri de credincio\u0219i \u0219i \u00eenalte fe\u021be biserice\u0219ti.
\n\u00cen plus, fa\u021b\u0103 de celelalte filiale din \u021bar\u0103, la Timi\u0219oara s-a \u201en\u0103scut\u201d prin truda d-lui Teodor Stanca ajutat de colegii de la AFDB condu\u0219i de Petru Mirciov, Proiectul de modificare a DL 118\/1990 care a fost amplu dezb\u0103tut \u0219i la acest Congres..Fiindc\u0103 p\u0103rerile erau \u00eemp\u0103r\u021bite, discu\u021biile pe aceast\u0103 tem\u0103 au fost reluate a doua zi, 24 august. Dl. Stanca, autorul Proiectului, a fost receptiv la propunerile pertinente, a explicat de ce altele nu sunt viabile. La final s-a supus la vot forma final\u0103 a Proiectului, aprobat\u0103 de plenul Congresului. Spre finalul lucr\u0103rilor Congresului dl. pre\u0219edinte Bjoza a dat cuv\u00e2ntul Ieromonahului Grigorie Benea, stare\u021b coordonator al Memorialului Gherla care a precizat c\u0103 \u201ePe harta Gulagului rom\u00e2nesc, Gherla a fost unul din locurile \u00een care s-a suferit cel mai mult. Mii de oameni, unii dintre ei personalit\u0103\u021bi marcante ale elitei interbelice rom\u00e2ne\u0219ti, au umplut celulele \u0219i beciurile teribilei \u00eenchisori, fapt ce a l\u0103sat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zio ran\u0103 deschis\u0103 \u00een inima ora\u0219ului. Pentru a umple acest gol, \u00cePS P\u0103rinte Arhiepiscop \u0219i Mitropolit Andrei al Clujului a avut ini\u021biativa unui memorial \u00een cinstea celor ce au suferit la Gherla \u00een perioada de deten\u021bie politic\u0103. Pentru a duce la bun sf\u00e2r\u0219it acest proiect de recuperare a memoriei celor care s-au jertfit pentru credin\u021ba \u00een Hristos \u0219i pentru demnitatea neamului rom\u00e2nesc este nevoie \u0219i de sprijinul nostru. Se pot depune sume c\u00e2t de mici \u00een Contul Asocia\u021biei Memorial Gherla \u00een ron: RO34RNCB0108155220740001, banca BCR.
\nCuv\u00e2ntul de final a revenit d-lui Selegean pre\u0219edintele Filialei Alba AFDPR care \u0219i-a cerut scuze dac\u0103 ceva a lipsit. Participan\u021bii l-au asigurat c\u0103 n-a lipsit nimic. Dimpotriv\u0103, noi suntem cei care i-am mul\u021bumit pentru modul \u00een care a fost organizat totul. Mul\u021bumim \u0219i pe aceast\u0103 cale centralei AFDPR, d\/lui Pre\u0219edinte Bjoza, d-nei Maria Dincu, d-lui Selegean, Primarului ora\u0219ului Alba Iulia care ne-a oferit gratuit cazare \u0219i sala de conferin\u021be, ceea ce este foarte mult, \u0219i tuturor celor care s-au str\u0103duit ca acest eveniment s\u0103 se deruleze \u00een cele mai bune condi\u021bii.
\nProf. Ileana MATEESCU,
\nparticipant la Congres<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

În 2018 Congresul anual al Asociației Foștilor Deținuți Politic din România s-a desfășurat la Alba Iulia în intervalul 22-24 august. Nici locația, nici data nu puteau fi mai bine de atât alese. În ceea ce privește locul, orașul Alba Iulia este centrul istoric al României, capitala istorică a țării. Fiecare colțișor al acestei reședințe de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3803,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[292],"tags":[],"class_list":["post-3801","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3801","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3801"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3801\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3803"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3801"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3801"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3801"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}