![\"_DSC9781](\"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/12\/DSC9781-Custom-199x300.jpg\")
<\/a>avem comori \u00een Mehedin\u0163i? C\u00e2t de vechi sunt?\n-Faptul c\u0103 avem informa\u0163ia c\u0103 unele comori au fost duse pe cai, \u00een vremea dacilor, de so\u0163ia regelui \u00eenso\u0163it\u0103 de c\u00e2\u0163iva o\u015fteni, c\u0103 s-a mers pre\u0163 de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, c\u0103 au ascuns comoara \u00eentr-un curs de ap\u0103, au umblat la un sistem de devers\u0103ri de s-a schimbat circuitul apei spune multe despre evolu\u0163ie la acea vreme. De la Sarmisegetuza la noi, la Cire\u015fu, se face, de voie, cu calul de c\u0103p\u0103stru, \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 drumul, sau merg\u00e2nd pe jos, un om, peste mun\u0163i vorbind. Faptul c\u0103-n teritoriul nostru exist\u0103 un complex carstic multietajat, faptul c\u0103 \u015ftim c\u0103-n primul r\u0103zboi de la Tapae, din C\u00e2mpia Severinului i-au \u00eengrozit dacii pe romani, pur \u015fi simplu ie\u015feau din p\u0103m\u00e2nt, disp\u0103reau \u00een p\u0103m\u00e2nt, faptul c\u0103, la un moment dat o cohort\u0103 roman\u0103 intr\u0103 pe unde-au intrat dacii, ceilal\u0163i s-au oprit, apoi a \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 apa \u015fi s\u0103 scoat\u0103 le\u015furi afar\u0103 ne arat\u0103 c\u0103, la vremea aceea, dacii aveau un sistem de a dirija apa prin sistemul carstic, prin golurile subterane care, v\u0103 spun, la ora asta de-abia dac\u0103 este cunoscut 10 la sut\u0103, v\u0103 pot demonstra cu probe.
\n-Cresos sau Cire\u015fu?
\n-Complexul acesta de care v-am vorbit exist\u0103 din negura timpurilor, dacii au \u015ftiut s\u0103-l foloseasc\u0103. Dac\u0103 ne uit\u0103m bine \u015fi analiz\u0103m \u015fi scrierile istorice, cu un caracter istoric demonstrat ulterior, care p\u0103reau legende grece\u015fti, de exemplu, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la ILIADA, deci, la un moment dat e un pasaj \u00een lucrare, \u00een Iliada, \u201e\u015fi intr\u0103 \u00een lupt\u0103 vestitul rege Resos, regele Resos e din teritoriul \u0103sta, teritoriul nostru, din vechime, se numea \u0163inutul Ceresos \u015fi, f\u0103c\u00e2nd un joc de cuvinte, locul lui Resu. Cire\u015fu este denaturat, denumit ulterior, v\u0103 ar\u0103t scrieri din timpul lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n a lui Mircea Ciobanu, v\u0103 ar\u0103t acte care vorbesc despre \u0163inutul Ceresu, nu Cere\u015fu sau Cire\u015fu. \u00cenc\u0103 din negura timpurilor acest complex a fost cunoscut de oameni \u015fi cred c\u0103 avem informa\u0163ia cu c\u00e2mpia \u015fi b\u0103t\u0103lia de la Tapae, c\u0103 dacii au putut trece, au dat drumul la ap\u0103, prin modificarea cursului de ap\u0103 \u00een sistemul subteran. Mai mult, avem o informa\u0163ie extraordinar de interesant\u0103, e vorba despre pe\u015ftera de la Balta, de lacul de la Balta care, o dat\u0103 pe an, \u00een ziua de Sf. Ilie, balta se duce \u00eenapoi \u00een lac. Apa aia de acolo nu se stric\u0103, are un caracter de ap\u0103 plat\u0103. \u015etim, de altfel, tot din istorie, c\u0103 \u00eemp\u0103ra\u0163ii chinezi nu beau alt\u0103 ap\u0103 dec\u00eet cea de la izvorul de la palatul lor, pe care o p\u0103strau \u00een vase de argint. \u0102sta era secretul de aveau ap\u0103 \u00een campaniile militare \u015fi doi ani de zile. Un semn c\u0103 pe acolo ar fi ceva este caracterul apei, dar v\u0103 spun un lucru, pe\u015ftera aceea v\u0103 garantez c\u0103 are o cale de comunicare cu Dun\u0103rea, de c\u00e2te ori seac\u0103 r\u0103m\u00e2ne o gr\u0103mad\u0103 de pe\u015fte. Ce caut\u0103 cega acolo, \u00een lacul de la Balta? E un pe\u015fte migrator care se \u00eenmul\u0163este \u00een apele Dun\u0103rii dar tr\u0103ie\u015fte \u00een ocean, e pe\u015fte oceanic, pot s\u0103 \u015fi demonstrez, s\u0103 v\u0103 dau \u015fi lucr\u0103rile din care sunt informat.
\n-C\u00e2t \u00eensumeaz\u0103 golurile subterane din aceast\u0103 zon\u0103, pentru c\u0103 se presupune c\u0103 ar fi vorba de circa 45 de km de tuneluri, dac\u0103 punem la socoteala \u015fi zona Baia de Aram\u0103?
\n-La ora asta nu este cunoscut nici 10 la sut\u0103 din golul subteran, din cei 32 de km de gol subteran multietajat din diferite direc\u0163ii, \u015fi aici vorbesc de complexul de la Cire\u015fu, Topolni\u0163a, Epuran. Prin galeria Racovi\u0163\u0103 se poate ajunge din Epuran \u00een Topolni\u0163a \u015fi viceversa. Ini\u0163ial i s-a spus Pe\u015ftera Femeii pentru c\u0103 s-a cunoscut numai galeria de sus, unde b\u0103teau c\u00e2nepa femeile. Ulterior i s-a spus pe\u015ftera Topolni\u0163a f\u0103c\u00e2ndu-se leg\u0103tura cu locul pe unde curge apa, cu trecerea spre G\u0103urin\u0163i, \u015fi s-au mai descoperit \u00eenc\u0103 2 etaje la vremea aia, \u015fi i s-a zis Pe\u015ftera Topolni\u0163a. Dintr-un etaj \u00een altul se poate trece, dar s-au mai g\u0103sit galerii din care nu se poate trece, nici de la Epuran, nici de la Topolni\u0163a, este Galeria Geologilor, \u00een care sunt tot felul de exponate geologice, parc\u0103 cineva inten\u0163ionat le-a a\u015fezat acolo s\u0103 arate bog\u0103\u0163ia, cu materiale semipre\u0163ioase, dar nu este aur curat, e minereu, nu e perl\u0103 curat\u0103, e perl\u0103 din piatr\u0103 semipre\u0163ioas\u0103, dar exist\u0103. Se merge pe un a\u015fternut de asemenea minerale, de aceea i s-a zis Galeria Geologilor. Parc\u0103 un geolog a f\u0103cut o expozi\u0163ie. Aceast\u0103 galerie nu comunic\u0103 cu altele. Dup\u0103 aceea avem etajul cu hieroglife, \u00eencearc\u0103 cei de la Academia Rom\u00e2n\u0103 s\u0103 m\u0103 abureasc\u0103 c\u0103 alea sunt naturale, dar natural la ora asta sunt necitibile, deci se vede clar c\u0103 ele au fost f\u0103cute inten\u0163ionat. Acolo ar trebui f\u0103cut\u0103 o restaura\u0163ie \u015fi citit ce scrie. Densu\u015fianu a las\u0103t un cod de citire, nu uita\u0163i c\u0103 francezul care a citit la egipteni \u00een piramide a folsosit codul lui Densu\u015fianu, recunoa\u015fte acest lucru \u00een lucrarea pe care a publicat-o. Ce v\u0103 spun p\u00e2n\u0103 acum este rezultatul lecturilor de peste 40 de ani, din lucr\u0103ri de profil, din reviste.
\n-Apropo de galerii subterane. De pe teritoriul Rom\u00e2niei pe insula Ada Kaleh erau galerii prin care se trecea. De ce de pe insul\u0103 pe malul s\u00e2rbesc nu avem dovezi c\u0103 existau aceste galerii?
\n-Un gram de adev\u0103r exist\u0103, c\u0103 s-au descoperit dovezi. Erau, dar nu le cuno\u015fteau numai turcii, nu le cuno\u015fteau oamenii locului, le \u015ftiau haiducii, aveau posibil\u0103t\u0103\u0163i de camuflare pe etajele superioare ale acestor galerii subterane. S\u00e2rbii, \u00een timpul ocupa\u0163iei austro-ungare, \u00eempreun\u0103 cu muntenii no\u015ftri de aici aveau cete de haiduci care, dup\u0103 felul \u00een care loveau \u015fi c\u00e2t de repede loveau dintr-un loc \u00een altul ne arat\u0103 c\u0103 oamenii \u0103\u015ftia nu mergeau pe drmurile cunoscute ci mergeau pe drumurile \u015ftiute numai de ei \u015fi eu cred c\u0103 sunt galeriile subterane. Ace\u015fti haiduci cuno\u015fteau galeriile subterane prin care se ajungea \u00een Iugoslavia, Bulgaria, nu mai aveau nevoie s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea, erau potere care-i a\u015fteptau, nu-i g\u0103sea nici o poter\u0103, azi loveau \u00een Bulgaria, m\u00e2ine undeva \u00een Transilvania, poim\u00e2ine \u00een zona Olteniei, la diferen\u0163e de o zi sau de ore, aceea\u015fi oameni d\u0103deau lovituri, asta ne arat\u0103 faptul c\u0103 aveau trasee bine stabilite. Categoric \u015ftim c\u0103 \u00een vechime, dup\u0103 atlasul geografic vechi a mai existat Marea Ionic\u0103 \u015fi Marea lui Cronos, Marea Cronos este stabilit\u0103 clar valea Bahnei cu valea Cernei, a\u015fa este desenat\u0103, ca o lun\u0103 nou\u0103, ca o deschidere spre Dun\u0103re, cu galerii subterane prin care circula apa din Marea Ionic\u0103 \u00een Marea lui Cronos.
\nAvem un caz \u00een acest sens. Primul mitropolit al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti a \u00eenfiin\u0163at m\u0103n\u0103stirea de la Vodi\u0163a, legenda spune c\u0103 a pus roba lui jos \u015fi a traversat Dun\u0103rea, dar eu v\u0103 spun c\u0103 nu a f\u0103cut a\u015fa, eu cred c\u0103 a trecut pe drumul haiducilor, pe sub Dun\u0103re. Pe sub albia Dun\u0103rii. A trecut f\u0103r\u0103 vas, f\u0103r\u0103 nimic, era persecutat, c\u0103utat s\u0103 fie prins, a avut \u00een\u0163elegere cu domnitorul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti pentru a p\u0103stra ortodoxia \u00eempotriva catolicismului care \u00eencerca s\u0103 se impun\u0103, aveam r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e ale fo\u015ftilor cavaleri ioani\u0163i, care \u00eencercau s\u0103 impun\u0103 catolicismul.
\n-Istoria este istorie. Avem aur aici, comori?
\n-P\u00e2n\u0103 acum se cunosc cel pu\u0163in patru descoperiri, dar sunt ale acelor haiduci de care vorbim, nu de pe timpul dacilor, s-au g\u0103sit cantit\u0103\u0163i mici de aur, ultima pe la Podeni, s-a g\u0103sit unde se face exploatarea de gresie, pe la Podeni, pe la sud de punctul numit Suli\u0163\u0103. Ce s-a g\u0103sit acolo am \u00een\u0163eles c\u0103 a ajuns la Muzeul Por\u0163ile de Fier, dar aici nu cred s\u0103 se fi g\u0103sit vreodat\u0103 ceva. Nu se merit\u0103 ca un om s\u0103-\u015fi piard\u0103 timpul cu a\u015fa ceva. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca unul s\u0103 aib\u0103 noroc, cum a fost francezul Cousteau. C\u00e2\u0163i n-au c\u0103utat epave cu aur \u015fi alte asemenea \u015fi tot n-au g\u0103sit. Ela avut chemare pentru a\u015fa ceva.
\n-Totu\u015fi, la Baia de Aram\u0103 ce crede\u0163i c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103?
\n-Am \u00een\u0163eles c\u0103 e vorba de altceva acolo. \u00centre altele, preo\u0163ii au informa\u0163iile lor, pentru c\u0103 la ei se duce lumea s\u0103 se spovedeasc\u0103, de c\u00e2nd \u00eei lumea \u015fi p\u0103m\u00e2ntul. Felul \u00een care \u00eencarc\u0103 s\u0103 opreasc\u0103 acea cercetare arheologic\u0103 arat\u0103 c\u0103 le este fric\u0103, s\u0103 nu g\u0103seasc\u0103 s\u0103p\u0103torii \u0103\u015ftia ceva \u00eenaintea lor. Este discutabil totul. La urma urmelor, Br\u00e2ncoveanu nu mai avea unde s\u0103-\u015fi ascund\u0103 aurul? Tezaurul de la Tismana, spre exemplu, a fost tr\u0103dat de cineva din preo\u0163i, pentru c\u0103 nici ru\u015fii \u015fi nici nem\u0163ii nu ajungeau s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe asemenea avu\u0163ii. Era bine a\u015fezat, \u00een loc imposibil de accesat. Exist\u0103 o legend\u0103 a locului, r\u0103mas\u0103 prin viu grai, din timpul haiducilor, str\u0103bunul unuia din neamul Gurguie\u015ftilor, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel, fiind copil, a fost trimis s\u0103 duc\u0103 m\u00e2’ncare lui taic\u0103-s\u0103u, haiduc. I s-a spus unde s\u0103-l caute, copilul a ajuns acolo, \u015fi a l\u0103sat prin viu grai c\u0103 ce a v\u0103zut acolo, \u00een galeriile unde era taic\u0103-s\u0103u, din punct de vedere calitativ \u015fi cantitativ, nu se poate descrie. C\u00e2teva c\u0103ru\u0163e. Urmare a acestei legende, ultimul urma\u015f a angajat ni\u015fte copii str\u0103ini s\u0103 caute acea galerie. A excavat vagoane de grohoti\u015f, a pus \u015fi trotil, \u015fi tot degeaba… Br\u00e2ncoveanu nu cred c\u0103 a l\u0103sat comori ascunse, el \u015fi-a irosit averea pe ce a cl\u0103dit \u00een timpul lui. \u00cen zona respectiv\u0103, Baia de Aram\u0103, dac\u0103 se \u00eencearc\u0103 s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 ceva cu detectoarele de metal, eu v\u0103 spun c\u0103 n-au nici o \u015fans\u0103, pentru c\u0103 subsolul este plin de minereu, care bruiaz\u0103 aparatele, ca \u015fi aci \u00een zon\u0103, de altfel. Sunt fel de fel de situa\u0163ii \u015fi legende, de exemplu se zice c\u0103 nu \u015ftiu la ce s\u0103rb\u0103toare s-ar vedea focuri, e poveste, n-am luat-o niciodat\u0103 \u00een seam\u0103, bazaconii au fost, c\u0103 \u015fi la Pros\u0103c ar fi v\u0103zut cineva fl\u0103c\u0103ri. Eu n-am v\u0103zut, poate n-am calitatea asta. Eu am o calitate pe care dumneata sigur n-o ai, \u015fi anume, pe timp de secet\u0103 \u00ee\u0163i spun cu precizie un izvor subteran, f\u0103r\u0103 nimic, e vorba de sim\u0163ul radiestezic, poate dumneata ai calitatea aia, s\u0103 vezi aurul, e o calitate. Eu nu o am. Nu sunt glume, dar eu nu iau \u00een calcul treaba asta.
\n-Da, sigur, degeaba g\u0103se\u015fti aurul, dac\u0103 mori de sete…
\n-Apropo de ap\u0103 \u015fi sete. Am bunar f\u0103cut \u00een care acumulez \u00een jur de 20-25 de tone de ap\u0103, c\u00e2t o fi seceta de mare, mie nu-mi scade apa, bunarul de aici, de peste drum de casa mea, seac\u0103. Eu am dat de izvor, c\u00e2nd ajung deasupra izvorului mi se ridic\u0103 p\u0103rul de pe m\u00e2ini, simt o energie mai aparte. Ca s\u0103 v\u0103 l\u0103muresc mai bine, mai sunt \u00eenc\u0103 patru bunare s\u0103pate \u00een Cire\u015fu la indica\u0163ia mea, \u015fi au ap\u0103 \u00een orice perioad\u0103. Deci, sim\u0163ul meu lucreaz\u0103 \u00een perioade de secet\u0103, nu este o poveste…<\/p>\n
LEGENDE, COMORI…
\nMilan Obrenovici, prin\u0163 al Serbiei, s-a certat cu fratele s\u0103u pentru putere, a\u015fa c\u0103 a decis s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea cu 80 de cai cu bog\u0103\u0163ii, tezaurul Serbieie. Nu se \u015ftie cine a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fie adus tezaurul aici, pentru c\u0103 se spune c\u0103 a \u00eengropat-o undeva \u00een Valea Perilor, la Cerna V\u00e2rf. La u\u015fa pe\u015fterii se zice c\u0103 e o piatr\u0103 care seam\u0103n\u0103 cu un soldat, galeriile au fost zidite la ambele capete, iar pe\u015ftera a fost zidit\u0103 cu un zid gros de doi metri. Se spune c\u0103 acolo s-ar fi format un lac. O fi vorba de lacul de la Pe\u015ftera Isverna? Ca s\u0103 dai de comoara lui Obrenovici trebuie s\u0103 dai de piatra p\u0103trat\u0103, de snopul de gr\u00e2u \u015fi de \u015farpe. Un preot din Zegujani se spune c\u0103 avea chiar o hart\u0103 a lui Obrenovici…<\/p>\n
\u015ei dac\u0103 tot am amintit de Pe\u015ftera Izverna, se zice c\u0103 aici ar fi \u015fi comoara de argint a \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza. Prin anii 1990 aici a venit francezul Cousteau, av\u00e2nd o permisiune de a c\u0103uta ceva, semnat\u0103 personal de primul ministru de la acea vreme, nimeni altul dec\u00e2t Petre Roman.
\nSt. JUST
\nDANIEL VELESCU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mirajul aurului altora a fost, din vechime, atracţia multora. Ani de-a rândul, prin munţii Mehedinţiului s-au perindat fel şi fel de neaveniţi – străini şi localnici -, în speranţa că vor avea parte de bogăţii care să le asigure un trai fără griji. Unii poliţişti chiar au profitat de naivitatea credulilor şi au „fabricat” la […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1370,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[403,962,958,963,961,959,966,960,965,964,967],"class_list":["post-1369","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anchete","tag-ada-kaleh","tag-aur","tag-autogen-untaru","tag-c-a-c-a","tag-ciresu","tag-comori","tag-daci","tag-istorie","tag-obrenovici","tag-tezaur","tag-tunele"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1369","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1369"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1369\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1370"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1369"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1369"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cronicadeseverin.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1369"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}