0

COLŢU PINGUINULUI

Share ITShare on Facebook
Facebook

„Coane, ce-ai, ţi s-au înecat corăbiile, de la o vreme, de nu mai vrei să m-asculţi la interpretarea viselor matale?“, mă luă la rost tanti Nuţa Cucu dis-de-dimineaţă, cînd mă pregăteam să-mbrac costumu de director şi să-mi croiesc drum prin centru, să vadă lumea că-s falnic, băţos şi dichisit mai dihai decît olteanu ăla de strigă toată ziua prin tîrg de nu pot să-mi fac siesta. Pentru că am uitat să vă spun, tanti Nuţa are o expertiză nemaipomenită în a descîlci iţele visurilor mele, – e corect şi visele, da visurile parcă sună aşa, mai multe! – şi, de la o vreme, îi povestesc ce-am visat noaptea, ca să-mi descîlcească ea viaţa, ziua. Bunăoară, acu vreo trei nopţi, cînd urla cîinele de dor de Unire cu căţaua vecinului, m-am trezit şi-am încercat să-mi aduc aminte ce era în vis. Se făcea că o organizaţia de-asta secretă m-a ch,at la ordin, adică să intru în ea, cum s-ar zice. Eu, la viaţa mea, am mai fost multe, da membru al ăştia, nu! Ritualul era mai naşpa, de felul lui, trebuia să-ngenunchezi, îţi puneau un patrafir pe cap, de păcate nu te-ntrebau, că ştiau că-ţi speli sufletul cu Calgon, să nu se depună invidia pe el, după care trebuia să îngîni fel şi fel de strigări de-alea habarniste pentru omul de rînd. Aşa că m-am trezit bolborosind pe sub mustaţă, pufăind ca mocăniţa din Maramu’, de-a crezut tanti Nuţa Cucu, venită în fugă în odaie, că-i olteanu ăla pe la mine şi mă-nvaţă să lozinchez guvernu cu anafură.
N-am catadicsit să-i spun lui tanti Nuţa că aproape intrasem într-o chestiune secretă de-asta, în vis, dar tot m-a iscodit cu ce anume îngăimam eu, că-şi notase pe caiet ce spusesem. Nevricos că se prinde că m-am dus în locuri absconse fără încuviinţarea ei, m-am închinat o dată, că era noapte şi, cînd am trimis-o la culcare, i-am spus să-i dea drumul cîinelui, să nu mai am coşmaruri.
A doua zi a venit la mine tanti Nuţa şi mi-a descîlcît spusele: „Cică sînt neam al dracu, mă trag din izvorul Pantaleonilor (bine că nu al izmenelor), şi într-o viaţă anterioară am fost lanţ la gîtul unei cucoane tare înstărită, voinică, trupeşă şi dornică de-a mă mîngîia la ceas de taină, ca pe-o societate secretă. Numai că, aşa cum zic unii de viaţa anterioară, m-am pomenit luat de-un sărăntoc care, necunoscînd valoarea mea, m-a aruncat într-un canal. Neştiind să înot, am început să bolborosesc… şi m-am trezit“.
Aşa zice tanti Nuţa că s-ar fi petrecut faptele în închipuirea ei. Numai că, ştiind ce fel de ghicitoare este, de spune la tot oraşul, am zis să păstrez în mine visele, şi să nu le mai spun de-acu încolo, chiar dacă visele e tot ca un ideal în viaţă, adică, ce să vă mai spun, mai bine vă salut, PINGUINU’ CU MUSTAŢĂ

stjust

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *