Victor Rusu
A văzut lumina tiparului recent, în condiţii grafice sărbătoreşti, de album de artă, suplimentul „revistei de promovare turistică Ţara Mehedinţiului”, un excepţional ghid turistic dedicat fabuloasei istorii a insulei Ada-Kaleh.
De altfel, redactorii responsabili, coordonatori ai încântătoarei reviste „Ţara Mehedinţiului”, Justin Stăvaru şi Daniel Velescu ne-au obişnuit cu ţinuta tipografică aleasă a revistei „Ţara Mehedinţiului” şi cu surprize deosebit de plăcute, cum este acest remarcabil supliment al revistei.
Sumarul, judicios şi foarte concentrat, debutează, în chip firesc, cu lapidara secvenţă „Istoria insulei” care este semnalată din antichitate de către Herodot, secvenţă urmată de o cuprinzătoare şi amănunţită cronologie alcătuită de Omer Kadri cu „Evenimentele importante din istoria insulei”.
Supravieţuitorul insular Engur Ahmet ne oferă un scurt moment memorialistic, în care, după ce evocă nostalgic, fermecător, viaţa, atmosfera şi peisajul pitoresc, paradisiac, al insulei, îşi exprimă credinţa, neistovita sperenţă şi convingere că „insula ar trebui renăscută”: „Eu încă mai cred că insula, cu cafeneaua şi cu vaporaşul ar trebui renăscute, ar trebui reinventată povestea avem toate premisele şi oprtunităţile pentru a se reuşi acest lucru”.
Speranţă şi convingere care sunt subliniate şi de titlul momentului memorialistic – „Important este să se înceapă ceva, restul vine de la sine”, care reproduce între ghilimele o formulare ce-i aparţine tot insularului Engur Ahmet.
În conformitate cu principala funcţionalitate a suplimentului, aceea de promovare turistică a insulei, cea mai substanţială şi semnificativă secvenţă din sumar este tipărită sub titlul „Ada-Kaleh – mereu o atracţie turistică” şi vizează o completă, cronologică prezentare a bogatei şi eficientei în plan economic şi financiar, tradiţii turistice seculare a toposului dunărean, dar, mai ales, să evidenţieze convingător, cu argumente plauzibile, elocvente, veşnica actualitate a potenţialului turistic fabulos, inestimabil, al acestui petec de pământ binecuvântat, comparat „cu un imens coş de flori ce pluteşte pe luciul apei Dunării”, „Geamia şi elemente de cult” este titlul explicit al secvenţei în care este prezentată cu detalii revelatoare monumentul arhitectonic religios cel mai important, de viu, intens interes turistic, din insulă.
Urmează o concentrată secvenţă de factură etnografică, referitoare la „Unele aspecte privind ornamentica pe textilele de port din insula ADA-KALEH”.
În sfârşit, chiar pe ultima pagină a ghidului, este prezentată epigrafic „Expoziţia permanentă a Muzeului Hidrocentralei Porţile de Fier I”, secţie a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, care, pe lângă istoria, etnografia zonei şi diversitatea faunei, prezintă şi un segment de cultură şi civilizaţie a comunităţii turco-musulmane de pe Ada-Kaleh”.
Valoarea de referinţă a suplimentului şi ghidului turistic, în acelaşi timp, este întregită de o bogată, atractivă şi semnificativă iconografie, în bună parte, color.
Pentru a-i conferi acestui superb, de toată lauda demn ghid turistic capacitatea unei cât mai ample adresabilităţi, editorii săi, au dublat textul din limba română, de o impecabilă traducere a sa în limba engleză, aparţinând elevei Carmen Bianca Purcel, de la Colegiul Naţional „Traian”.
În caseta editorială de pe ultima pagină, editorii mulţumesc celor doi colaboratori prestigioşi, doamnei Varvara Magdalena Măneanu şi domnului Nicuşor Marian Pele Trăiloiu, directorul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale.
Neprecizându-se nicăieri contribuţia exactă a fiecăruia dintre colaboratori, dar noi, cunoscându-le foarte bine întreaga activitate de cercetare ştiinţifică, bănuim, intuim că domnul director, cu exemplara sa solicitudine pentru oamenii de cultură care apelează la serviciile instituţiei pe care o conduce, a pus la dispoziţia editorilor cea mai mare parte a documentelor şi pieselor iconografiei.
Doamna Varvara Magdalena Măneanu, muzeografă cu totul remarcabilă la Muzeul Regiunii Porţile de Fier, responsabilă la sectorul acestuia de artă populară, între altele, a organizat numeroase expoziţii cu piese specifice comunităţii din inula Ada-Kaleh, dintre care se detaşează net expoziţia permanentă a Muzeului Hidrocentralei Porţile de Fier I, care conţine un segment de cultură şi civilizaţie a comunităţii turco-musulmane de pe insula Ada-Kaleh. Cu aceeaşi temă a publicat nenumărate studii în reviste de specialitate şi în presa locală. Îndelungata activitate de cercetare ştiinţifică, în acest sens, a fost sintetizată cu succes în volumul monografic „Tezaur din Ada-Kaleh”, 2005.
Toate acestea ne îndreptăţesc să credem cu toată convingerea că a avut o contribuţie substanţială şi valoroasă şi că secvenţele „Unele aspecte privind ornamentica pe textilele de port din insula Ada-Kaleh”, cu imaginile, cu motive ornamentale alăturate ei şi secvenţa cu expoziţia permanentă a Muzeului Hidrocentralei Porţile de Fier îi aparţin. Nu excludem şi posibilitatea altor contribuţii.
Vom încheia salutând încă o dată apariţia acestui izbutit supliment al revistei „Ţara Mehedinţiului” şi, totodată ghid turistic de referinţă.
Lasă un răspuns