M-am pomenit asară cu Bogdaprostu-n curte, avea la subraț trei foi a4 pă care scria cu litere abia indescifrabile fel și fel dă kestii: Coane, eu acușica vin dă la bagabonțeala mata dă terasă și mi-au zîs unii dă acolo că, atunci cînd ai plecat, ți-a zburat trei foi foarte veriimportante. Noroc cu mine că eram în trecere și m-a interpelat unu care știe că te știu, și mi-a zîs, dă-i, bă, foile, omului, că mîine-poimîine zîce că i-am luat noi formarea dă opinie și nu mai are ce citi pă sticlă. Cred că e un discurs, că are-n colțuri cruci desenate, paginile nu-s numerotate, semn că apocalipsa e aproape și bîjbîim așa aiurea-n tramvai, noroc că n-avem tramvaie, să nu-i spui că ne-am uitat pă ele, că și așa ce scrie el aici noi știam dă anul trecut, înainte de a se da cu artificii întru bucuria tuturor oamenilor muncii dă peste hotare, că aici nu mai sînt.
Așa că le-am luat și am venit la mata, să văd dacă nu s-o fi întîmplat ceva cu strategia, țumbaișpilul și alte acareturi care orăcăie pă la mata pîn tărtăcuță. Dacă ai început să pierzi foi e dîn pricină că nu ai bani de-o valiză, ca Livache dă la pesedeu, sau le-ai lăsat acolo intenționat, ca să vezi ce și cum merge treaba cu eventualele oferte viitoare dă pă sticlă… Eu știu că ai o artă-n mata mai mică ca bonsaiul și mai tare ca sakeul, ia spune, care-i situația dă fapt a acestei rătăciri terasiere dă pă ștrase?
Stimabile, mă bucur că ești în asentimentul tuturor sentimentelor mele dă rătăcire paradisiacă, dar la această imprudență au contribuit mai mulți factori. În primul rînd, discursul e al lui tanti Nuța Cucu, l-am șparlit eu dîn cutia ei poștală az dimineață, cînd am venit să-mi beau cafeaua la terasă. L-am citit pe-ndelete, pă o foaie e și o urmă dă lacrimă, dacă te uiți mai atent, fără sare, că nu mai mănînc decît regim, plus de asta, nu m-așteptam ca tocmai tanti Nuța Cucu să-mi tragă draperia cînd sînt în direct și-n reluare cu așa cuvîntare numai bună de spus pă post dă trei ori pă zi, aceleași, că așa rulează și știrile acuma. Această SEVERIN-EXIT Tereza Iunie, că atunci e născută, forțează mîna proprietarilor dă sticle teve să o includă în programele lor dă talcșouri, că cică o femeie e mai bună ca un bărbat, iar mustăți găsești pă toate drumurile și chipurile dă azi. Îi sclipește ceva-n vorbe, recunosc, dar nu are alonja și fuleul pă care mi le insuflă mie statura, păi eu, dacă mi-arăt crenvurștul arătător îngheață pixelu galben în cameramanul dîn fața mea. Accept provocarea lui tanti Nuța Cucu și, dă azi înainte nu mai are ce căuta-n curtea mea, că d-aici își ia ea seva cuvintelor care ne doare.
Vrea duel, o să ne duelăm în cuvinte, și cine-o să răzbată-n viață să dea al de Sus să-i crească mustață, că-s înconjurat dă trădare pînă și dă soață, al vostru
PINGUINU CU MUSTAȚĂ
Lasă un răspuns