0

PRIMĂVARA CULTURII ROMÂNEŞTI

Share ITShare on Facebook
Facebook

Motto:
Cultura este suma tuturor formelor de artă, de iubire şi de gândire, care, pe parcursul secolelor, l-au ajutat pe om să fie tot mai puţin înrobit.
(ANDRE MALRAUX)

Subsemnaţii, scriitorul, jurnalistul Marin Toma, poetul Dorel Mihai Gaftoneanu,… iubitori de literatură constituiţi în Grupul de iniţiativă de la Botoşani al manifestului „Primăvara culturii româneşti”, semnalăm impasul major în care se află o bună parte a culturii româneşti moderne intrată de vreme îndelungată în conul de umbră al mediocrităţii generalizate, o împotmolire pe traseul trecerii de la literatura încorsetată tematic şi stilistic către cea aflată sub semnul experimentului limbii române vorbite şi scrise, asemenea unui cetaceu fără apărare asfixiat de tentaculele unui gigant octopus al non-culturii.
Vă chemăm să ne fiţi alături dragi poeţi, prozatori, artişti plastici, oameni de cultură, de ştiinţă, oameni de afaceri care simţiţi româneşte pentru a ne face auzit glasul, prin care:

1. Ne opunem marginalizării tot mai accentuate a creatorilor în vers clasic cu figuri de stil şi elemente de prozodie, a compoziţiilor de factură eminesciană dar şi a poeziei moderne purtătoare de mesaj.
2. Vom milita pentru dezgheţul crizei de identitate, de curaj, de umor, inspiraţie şi originalitate a majoritaţii creatorilor de cultură autoînregimentaţi într-un postneomodernism neclar definit.
3. Sprijinim revitalizarea fenomenului intercultural şi promovarea lucrărilor care au la bază bogăţia de idei şi de limbaj.
4. Susţinem estomparea creaţiilor literare ce abundă în cuvinte vulgare şi expresii obscene, elemente de cultură decadentă în prag de colaps şi izolarea promotorilor acestui flagel artistic.
5. Dorim aducerea în prim plan a creaţiilor enciclopedice ancorate în cultura autentică, istoria universală şi gândirea filozofică şi ne vom opune amalgamului de compoziţii ce cuprind cuvinte lipsite de sens şi logică, fără nici un fel de rădăcini în operele înaintaşilor.
6. Sprijinim punctele de vedere ale liderilor şi formatorilor de opinie universitari cu personalitate care au viziuni apropiate de cea propusă.
7. Ne împotrivim ignorării importanţei existenţialismului ca sursă de inspiraţie tematică şi ca bază a sistemului de valori al neamului nostru.
8. Nu suntem indiferenţi în faţa inflaţiei de non-valori, a platizării la un nivel scăzut a creaţiilor şi creatorilor, a implicării factorului politico-economic predominant peste cel cultural şi a corupţiei generalizate de sus până jos în promovarea noilor veniţi în lumea artelor.

Constatăm că modelul consacrat al poetului-voce al cetăţii, exemplul uman de demnitate, moralitate, patriotism şi verticalitate, portstindardul conştiinţei spiritualităţii de limbă şi de neam este astăzi total demodat, dar avem în schimb o adevărată inflaţie de false modele şi de aşa-zişi poeţi la toate colţurile de stradă.
În ce măsură mai putem vorbi astăzi de sinceritate emoţională, de spontaneitate creatoare, investiţie de sentimente şi fantezie, de ardere interioară, de conştiinţă naţională, de cultură de neam?
O întrebare retorică la adresa marilor critici de artă… Părerea noastră este că, în funcţie de cum ne vom raporta la această întrebare, ne vom poziţiona într-un fel sau în altul şi faţă de cultura moştenită de la întemeietori, faţă de atitudinea civică şi conştiinţa de limbă şi de neam, faţă de spinoasa problemă a naturii compoziţiei sau a subiectului tratat, faţă de ţinuta estetică şi de mesajul transmis.
Nu ne propunem o reîntoarcere la vremea lui Alecsandri, Negruzzi, Alecsandrescu, Bolintineanu, Eminescu, Obodescu, Haşdeu, Macedonski, Goga, Sadoveanu şi nici la o Cântare a României a lui Russo sau dintr-o perioadă mai recentă şi cu atât mai puţin la configurarea unui bulgăre de zăpadă generator de conflicte sociale si psihologice, dar nici nu putem rămâne în pasivitate absolută.
La concursuri şi festivaluri regăsim, câte jurii, tot atâtea liste de nominalizaţi pentru premii în lipsa unor criterii de apreciere recunoscute de o masă cât mai largă de critici literari.
S-a tot semnalat în presă că se cheltuiesc sume mari din banii publici pentru un festivism literar de ochii lumii, mai degrabă campanii de imagine mascate pentru ochii unui electorat insuficient de maturizat şi derutat de flash-urile şi acordurile marşurilor electorale.
Mai mult decât atât, nu puţine sunt vocile care susţin că, pe măsură ce valoarea premiilor este tot mai consistentă, pe de altă parte obiectivitatea aprecierii diriguitorilor are tot mai mult de suferit.
Nu agreem gruparea pe diverse zone ale ţării a scriitorilor, divizare cu efecte nefaste asupra colaborării între membrii aceluiaşi grup şi care produce nesfârşite convulsii între diverse orientări literare.
Susţinem teoria coexistenţei valorilor, a stilurilor de creaţie şi a operelor şi nu cea a perimării acestora, cu trecătoarele mode ale zilei.
Apreciem în mod deosebit conţinutul articolul “Poezia încotro?” a profesorului Ion Ionescu-Bucovu, al cărui conţinut ni-l însuşim ca document orientativ în conturarea prezentului curent literar neoromantic, mişcare ce îşi propune regăsirea frumosului din poezie, acel estetic al bunului gust la fel de necesar şi în muzică şi în pictură.
Sperăm ca prin apelul nostru total dezinteresat să găsim ecou în rândul pasionaţilor de literatură sănătoasă şi a iubitorilor poeziei tradiţionaliste şi aşteptăm implicarea activă a profesorilor de la catedră, a tuturor celor implicaţi în consolidarea fundamentului educaţional al tinerei generatii şi a publiciştilor consacraţi.
Încheiem cu vorbele nemuritoare ale marelui nostru povestitor Ion Creangă: ,,Iubite cetitoriu, multe prostii ăi fi citit de când eşti. Ceteşte, rogu-te, şi ceste şi, unde-i vede că nu-ţi vin la socoteală, ie pana în mână şi dă şi tu altceva mai bun la iveală, căci eu (noi) atâta m-am (ne-am) priceput şi atât am făcut.”
Prezentul manifest a fost întocmit în anul împlinirii a 100 de ani de la scufundarea Titanicului, an pe care ni-l dorim să marcheze piatra de hotar a apariţiei unui reviriment poetic- dezgheţ naţional prin popularizarea acestui curent literar neoromantic de sorginte botoşăneană. Încheiem cu binecunoscutul citat al lui Garabet Ibrăileanu: “Literatura este oglinda vieţii.” VIVAT ARS POETICA!

Grupul de iniţiativă al manifestului literar “Primăvara culturii româneşti“
BOTOŞANI, 15 ianuarie 2012

stjust

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *