Satul Crainici este menţionat într-o mică monografie a Raionului Strehaia cu aşezămintele ţărăneşti în anul 1330. În timpul domniei lui Negru Vodă au fost recrutaţi anunţători sau „crai“, ce făceau focuri pe vârful dealurilor şi anunţau pericolele ce veneau dinspre Dunăre. Unul din aceşti anunţători a reuşit să unească aşezările dintre dealurile Cleşneştilor şi dealurile Belei numindu-l Crainici.
Primăvara-i pe trecute
Veniţi, fete şi femei
Ca să faceţi pe-ntrecute
Cozonaci cum ştiţi doar voi.
Gospodinele din Crainici s-au pus pe treabă în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, în a coace cozonaci. Dulce, savuros, aromat, cu stafide, nuci, brânză, ciocolată sau rahat, simbol al sărbătorilor fundamentale ale creştinismului, cozonacul este, de fapt, o pâine mai specială, a cărei reţetă veche a fost îmbunătăţită progresiv. Tehnologia a ajutat la uşurarea procesului gătirii cozonacului: bicarbonatul de sodiu şi, curând, praful de copt (un amestec uscat de bicarbonat de sodiu şi un acid mediu), a înlocuit drojdia, facând aluatul să crească mai mult cu mai puţin efort. De asemenea, apariţia cuptoarelor cu temperatură controlată a fost un alt avantaj. Românii preferă cozonacul pufos şi mult crescut, frământat cu drojdie de bere, englezii, pe cel mai uscat, cu fructe confiate, francezii îl preferă în forme mai mici, cu multă ciocolată sau cu diverse umpluturi.
Sâmbătă, 7 iunie a.c., la CRAINICI a avut loc cea de-a II-a ediţie a Festivalului Cozonacului, desfăşurat în „micuţul şi cochetul“ Cămin Cultural. Gospodinele din Crainici, unite în jurul „inimoasei“ consiliere locale Delia Mladen, argint viu al zonei, s-au apucat dis-de-dimineaţă să plămădească aluatul pentru cozonac, pentru ca apoi să îl pună la dospit, la loc călduros, să încingă cuptoarele, iar seara să se fălească cu cel mai rumen şi crescut cozonac din sat. Festivalul a avut două secţiuni: concursul de cozonaci şi un concurs de frumuseţe „Cea mai frumoasă fată de la ţară”.
Atmosfera muzicală a festivalului a fost întreţinută de familia Enoiu, lăutari renumiţi în zona Crainici, cei care au acompaniat şi două „micuţe“ talente ce răsar de pe plaiul Crainici, despre care vom mai auzi: Ionuţ Bucsain (12 ani), un viitor „Ionuţ Tudorescu“, şi Andreea Nicole Iancu (9 ani). Concursul de frumuseţe a avut trei probe: prezentarea costumului popular (costume din lada de zestre a bunicii), munca la vârtelniţă (o anexă a războiului de ţesut) şi întrebări de cultură generală. Întreg festivalul poate fi considerat un succes, lucru care ne-a convins şi pe noi, care am ajuns la concluzia că adevărata frumuseţe a fetei de la ţară este costumul popular. Petrecerea a durat până târziu căci în partea aceasta de judeţ sârbele sunt mai săltăreţe, iar „crăinicenii“ ştiu să le joace „al dracului de bine“.
Despre reuşita festivalului, Delia Mladen declara: „Când am conceput acest festival, m-am rugat la Dumnezeu să mă ajute să-l pot face şi pe cel de-al doilea. Anul asta îmi doresc foarte mult ca Dumnezeu să mă ajute să ne întâlnim şi la cel de-al 40-lea, de fapt îmi doresc să rămână pentru cei ce vin după noi, ca un lucru bun făcut într-un sat de deal, din suflet pentru suflet. Mulţumesc tuturor celor care au făcut ca munca să nu fie în zadar, organizatori, concurenţi, dar nu în ultimul rând, celor prezenţi în sală, celor care au crezut în noi şi au venit, cu mic, cu mare, la acest eveniment. Mulţumesc tuturor celor prezenţi! Împreună am demonstrat că se poate!“
DANIEL VELESCU
Lasă un răspuns