reclama ta aici

COLŢU PINGUINULUI

Gata, s-a sfîrşit, doamnelor şi domnilor, şi campania asta electorală, că mi se-nfundaseră opiniile-n labele cu care-mi scriu colţu ăsta, de atîta disperare. Pe lîngă asta, mai am o bucurie, şi e albă, adică pe gustul meu. Da, pentru a venit anotimpul meu preferat, în care abia aştept să stau la gaura sobei, să beau un pahar de vin – alb, biensour! – să mă desfăt cu creaţiile mele literare şi să pufăi molcom, precum Moş Crăcilă, tutunul ăsta de calitate. Ce-aş mai putea să vă spun în legătură cu chestiile politice din ultima vreme? Păi, am ieşit într-o seară pe-afară, ca să văd cine-s ăia cu plasele la poarta lui tanti Nuţa Cucu, şi am dat peste-o scrisoare în cutia poştală. Gagicile nu-mi mai scrie de mult, că am mail, acuma, şi profil de feisbuc. Plus blogu, la o adică. Scrisoarea era de la naşu Pantelică, primarele, cum s-ar zice, şi parcă era scrisă pe genunchii unuia care tremură nu de frig, ci de bucurie, numărînd la bani. Pe urmă am primit nişte telefoane care mă-ntrebau dacă am primit scrisoarea şi dacă am de gînd să scriu ceva în sensul ăsta. Necunoscuţii care mă sunau cu număr ascuns, de-am fost nevoit să-mi schimb numărul, telefonul şi caracterul habar n-aveau că, de fapt, cloceam în tărtăcuţă o scrisoare ca drept la replică la scrisoarea de-am primit-o. Numai că n-am apucat s-o expediez, c-am mai primit alta, diametral opusă sensului unui drept la replică. asta, ultima, e mai elevată, par-ar fi scrisă de unu care nu tremură deloc, nici de frig, nici de bani. Am dat nişte telefoane la partid, la amicu meu, şi-am lămurit problema cu scrisorile astea. Totul a fost o încercare a unora de-a intra în Uniunea Scrisorilor din România şi, ca să se răzbune pe poştaşi, le-a trasat o sarcină-n plus acuma, de sărbători.
Numai că tanti Nuţa Cucu mi-a descreţit ridurile de sub ochi: „Coane, mi-a scris primarele. Cică nu se simte bine-ntre tîlhari şi vrea să candideze, da nu-i a bună. Păi, ia gîndeşte-te mata, dacă trecea la usele şi candida îi strica ploile, socotelile şi alte alea lui Duicu. Eu am citit printre rînduri că lui nea Adi Duicu îi e mai frică de primare decît de domn senator, acuma deputat, Mihai. Şi cred că ştiu, da nu-ţi spui, te las pe matale să-ţi asamblezi creieraşul şi să ne spui, mai urmează scrisori au ba?“
Convins fiind că tanti Nuţa nu bate apa-n piuă degeaba l-am sunat cu număr abscons pe primare şi l-am întrebat: „Ce urmează acuma, dom’le?“ Şugubăţ cum îl ştiţi toţi pe naşu Pantelică, mi-a răspuns: „A, nea Pinguinu’, păi urmează Crăciunu’, Sfîrşitu’ Lumii şi Anul Nou! Hai noroc!“ şi rîdea de-am crezut c-a dat iar cu focurile de artificii peste oraş.
Ori te pomeneşti c-or fi fost pe bune artificiile, c-am intrat repede-n casă, în căutarea idealului meu în viaţă şi după sfîrşitu lumii, de aceea vă salut vesel,

PINGUINU CU MUSTAŢĂ

Be the first to comment on "COLŢU PINGUINULUI"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*