0

Despre deșertificarea Olteniei

Share ITShare on Facebook
Facebook

„Dacă vrei să rezolvi ceva, numești un om, dacă nu, numești o comisie”

Sud-vestul țării se confruntă, de ani de zile cu o secetă prelungită, efectul imediat fiind aridizarea unor suprafețe extinse, mai ales în ceea ce a fost cândva lunca inundabilă a Dunării.
Fenomenul, extrem de grav, este deja vizibil în unele zone din sudul ţării, unde pădurile și iarba au fost înlocuite de întinderi mari de nisip. Vegetaţia dispare, iar în locul ei rămâne nisipul.
Deșertificarea e din ce în ce mai prezentă, de la Gruia până la Calafat, Bechet și mai departe până la Brăila, existând porţiuni extinse în care nisipul formează dune precum în Sahara. Cauzele sunt multiple, unele țin de natură și încălzirea globală și altele de oameni. Procesul ar putea fi stopat cu măsuri simple și logice, una din ele fiind crearea unor zone împădurite.
Celebrele perdele forestiere gândite acum 100 de ani de Ion Ionescu de la Brad nu mai are acum un nici o susținere, iar asta grăbește deșertificarea sudului României.
Încă din 2010 a fost adoptată legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate, care oferă un cadru pentru reluarea împăduririlor.
Studiind legea găsim mai multe surse de finanțare (suntem țara tuturor taxelor, nu-i așa) respectiv: fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii nr. 18/1991, fondul de conservare și regenerare a pădurilor, constituit potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 46/2008, fondul anual de mediu, fonduri europene nerambursabile.
Legea e destul de clară până la punctul 5, unde se înființează o comisie, stabilită prin ordin al prefectului, la propunerea directorului executiv al Direcţiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, formată din cel puțin 10 oameni.
O vorbă atribuită lui Napoleon spune că “Dacă vrei să rezolvi ceva, numești un om, dacă nu, numești o comisie”.
La peste 20 de ani de la apariția legii, impactul ei este unul minor, suprafețele împădurite fiind foarte mici, reușita proiectelor depinzând de determinarea celor care le-au inițiat nu de sprijinul oferit de lege și autorități.
Am făcut la începutul anului un exercițiu de transparență și am trimis un set de solicitari la principalele instituții din Oltenia (județele Mehedinți, Dolj, Olt, Gorj și Vâlcea): Prefecturi, Direcții Agricole, primării, Centre Județene APIA, Direcții Silvice, Gărzi Forestiere, Oficii Pedologice dar și la câteva instituții centrale (Ministerul Mediului, al Agriculturii, Administrația Fondului de Mediu).
Dat fiind specificul fiecărei instituții, întrebările au fost diferite, dorinșa nostră fiind să ne facem o idee despre stadiul identificării în teren a suprafețelor degradate, câte hectare s-au împădurit, care sunt proiectele în lucru.
A fost un pic complicat, pentru că primăriile nu sunt prietene cu tehnologiile digitale, nu au site web, sau dacă au, secțiunea de contact nu este întodeauana corect completată. Iar asta se întâmplă în țara în care IT-iștii sunt deja o categorie socială, nu unul, doi copii pierduți prin jungla marilor orașe…
Au fost însă și primării / instituții care au răspuns prompt și detaliat, motiv pentru care le mulțumim.
Per ansamblu, în 10 ani, în zona Olteniei s-au împădurit doar 472 Ha și s-au cerut fonduri de la APIA pentru împădurirea a circa 150 Ha.

stjust

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *