AJUTOARE PENTRU AGRICULTORI ANUL ACESTA

Share ITShare on Facebook
Facebook

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat o primă listă a măsurilor de dezvoltare rurală, Pilonul 2, care vor putea fi accesate de fermierii români anul acesta și anul viitor. Șeful MADR a precizat și bugetul propus pentru fiecare măsură.
Măsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole, am splitat-o (împărțit-o n.r.) în mai multe pe sectorul vegetal și zootehnic. Pentru investiţii în procesare și condiţionare în fermă, integrarea în fermă, vor fi alocate în jur de 100 de milioane de euro, pentru investiţii în exploataţii agricole pe legumicultură și aici mă refer la sere și solarii – tot 100 de milioane de euro, pentru investiţii în exploataţii în zootehnie – circa 200 de milioane, iar pentru zootehnie în zona montană – 90 de milioane de euro. Avem și investiţiile privind achiziţiile simple și echipamente în ferme cam 100 de milioane, investiţii privind procesarea și condiţionarea legumelor 50 de milioane. Teoretic, pe cei doi ani, 2021-2022, avem pentru legume în sere și solarii, depozitare și procesare, circa 150 de milioane de euro. De asemenea, vrem să continuăm și cu investiţii în exploataţii pomicole, pentru că a fost un program supra-contractat și unul de succes și vom aloca aproximativ 110-115 milioane de euro.
Măsura 4.2 “Investiţii în marketingul produselor agricole”- alta decât procesarea în fermă, prin care se poate face depozitare și procesare și de către cei care nu au producţie primară. De exemplu, dacă vor să își facă o făbricuţă mică de lapte cei din zona Vatra Dornei, să își facă ei în primul rând, nu altcineva. Discuţia pe care am avut-o mai ales cu cei din zona montană, în general cu cei mici, a fost să își facă ei partea de depozitare și procesare, prin cooperative. Nu există altă soluţie pentru cei mici. Dacă își face altcineva, în afară de ei, sunt două pericole mari: tot timpul o să-i condiţioneze la preţ și există pericolul ca acea făbricuţă mică să fie preluată de un operator mare, care va avea la un moment dat monopolul. Dacă este a lor, ei fiind crescători de vaci de lapte, niciodată nu o să vrea să vândă și o să își facă tot ei depozitarea și procesarea. Dacă unul vrea să își facă depozitare-procesare, singur, înseamnă că este mai mare, nu prea are nevoie, dar primește 50% din fonduri. În momentul în care ești în cooperativă, primești 70%, iar dacă ești și în zona montană, mai ai încă 10%. 80% pentru o cooperativă în zona montană, mai mult nu se poate, iar cei 20% rămași îi pui de la mai mulţi, plus că îţi faci o făbricuţă care să te servească pe tine, fără acel pericol că o să-ţi dicteze cineva preţul. Altfel îţi gestionezi business-ul când ai și depozitare și procesare, când ai doar producţia primară depinzi de acela care procesează, de comerciant. Aproximativ 130-140 de milioane euro, în jur de 80 de milioane de euro la nivel naţional și 30 de milioane pentru zona montană.
De asemenea, am alocat o sumă de 25 de milioane de euro pentru investiţii în culturi proteice ca să vedem cum o acceptă fermierii. Există o strategie a UE pentru a crește independenţa proteică a Europei, deoarece foarte multă proteină este adusă din SUA și America de Sud. Noi, pe de o parte, cultivăm doar soia nemodificată genetic, în schimb importăm la greu șroturi de soia, modificate genetic. Dacă tot există strategia aceasta, haideţi să vedem cum ar merge și la noi. Poate unii fermieri vor vrea să cultive soia, să o și proceseze dacă dăm bani europeni, pentru că dăm foarte mulţi bani pe importurile de șroturi de soia.
În continuare vom da și programului LEADER partea lui, între 50 și 70 de milioane de euro, repet sunt niște limite pentru că va trebui să le discutăm cu fiecare în parte. Pe bunăstare, la porc și pasăre, vom aloca în jur de 250 de milioane de euro, iar pe măsura 17.1 privind asigurările – 10-15 milioane de euro. Noi ne-am uitat de-a lungul timpului cum s-au consumat banii ți în funcţie de acest lucru i-am împărţit.
Conform șefului MADR, pentru cei doi ani de tranziție, 2021-2022, pentru măsurile de dezvoltare rurală sunt alocate 2,8 miliarde de euro.
Alte măsuri destinate fermierilor vor fi finanțate din Programul Național de Redresare și Reziliență, PNRR, unde bugetul este de 692 milioane euro.
Separat, din instrumentul de redresare și rezilienţă avem 692 de milioane de euro, bani care au venit în plus. Noi oricum am pierdut pe total când a ieșit Marea Britanie și când s-au dat mai mulţi bai pe incluziune socială și pe apărare, dar acum s-a suplimentat un pic, în aceleași condiţii: 36% din sumă să fie folosită pe măsuri de mediu, 1% pe bunăstare și minimum 55% pe investiţii. Ca să ne încadrăm pe aceste condiţii minime, se vor duce pe Măsura 10 – 140 de milioane de euro, pe ecologic 100 de milioane de euro și 50 de milioane pentru cooperarea pe orizontală și verticală pe lanţul de aprovizionare, iar pentru măsura privind instalarea tinerilor fermieri am alocat între 80 și 100 de milioane de euro, dar aici va trebui să vedem cum facem proiectul care este destul de ușor de fraudat.
Cred că este important ca și activităţile neagricole să fie sprijinite, pe măsurile 6.1 și 6.4. Aici, pe cele două măsuri non-agricole, vor fi cam 150 de milioane de euro. Vom merge și pe dezvoltarea fermelor mici, măsura 6.3, investiţii în ferme mici, în fermele de familie. Aici împreună, naţional și zonă montană, o să fie o sumă de 80-90 de milioane de euro, a precizat ministrul Oros.
Potrivit declarației ministrului agriculturii, prima listă a măsurilor de dezvoltare rurală, care vor putea fi accesate anul acesta de fermieri, arată așa:

Plăți compensatorii fermieri:

Măsura 10 Agro-mediu și climă – bugetul propus este de 20 milioane de euro din fonduri europene la care se adaugă 140 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență, PNRR;
Măsura 11 Agricultură ecologică – bugetul propus este de 120 milioane de euro din fonduri europene, la care se adaugă 100 de milioane de euro din PNRR;
Măsura 13 Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și alte constrângeri specifice – bugetul propus este de 70 de milioane de euro.
Măsura 14 bunăstare porc și pasăre – 250 milioane de euro.
Vă reamintim că plățile compensatorii le sunt acordate fermierilor care încheie angajamente cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Până anul trecut, durata acestor angajamente a fost de 5 ani.

2. Măsuri dezvoltare rurală,
investiții în ferme:

Măsura 4.1 Investiții în exploatații agricole:
– pentru investiţii în procesare și condiţionare în fermă, integrarea în fermă, vor fi alocate în jur de 100 de milioane de euro;
– pentru investiţii în exploataţii agricole pe legumicultură și aici mă refer la sere și solarii – 100 de milioane de euro;
– pentru investiţii în exploataţii din zootehnie – circa 200 de milioane, iar pentru zootehnie în zona montană – 90 de milioane de euro;
– investiţiile privind achiziţiile simple și echipamente în ferme cam 100 de milioane euro;
– investiţii privind procesarea și condiţionarea legumelor 50 de milioane euro;
– investiţii în exploataţii pomicole – 110-115 milioane euro.

Măsura 4.2 Investiţii în marketingul produselor agricole – 130-140 de milioane euro, în jur de 80 de milioane de euro la nivel naţional și 30 de milioane pentru zona montană.

Măsură nouă, investiții în culturi proteice – 25 milioane de euro.

Programul LEADER – 50-70 milioane de euro.

Măsura 17.1 Prime de asigurare a culturilor agricole și animalelor – 10-15 milioane de euro.

Măsurile care vor fi finanțate
din PNRR:

Submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – 80-100 de milioane de euro.
Submăsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici – 80-90 milioane de euro.
Submăsurile 6.2 și 6.4 Investiții nonagricole – 150 milioane de euro.
Cooperarea pe orizontală și verticală pe lanţul de aprovizionare – 50 milioane euro.
Ministrul agriculturii a precizat că lansarea tuturor măsurilor de dezvoltare rurală va fi făcută la mijlocul lunii iunie 2021.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *