COLTU PINGUINULUI

By | June 13, 2018

Tanti Nuța Cucu a fost la mitingul pesedist. S-a sculat cu noaptea-n cap, să prindă loc în autocar, deasupra conductei cu aer condiționat, că autocarele astea au, dar dau pă preferințe, ălea dă la pedeleu nu aveau aer, da puteai să deșchizi geamurile și să trăiești bine, cu sau fără Băselu, ce mai…
A dat peste singura familie civică dă dizidenți care trăiește în Severin și care să filmează sînguri prin toate spațiile publice ale orașului, cu sau fără voie dă la domn Mausică Primarele, că ailalți, dă la alte partide, nu mai contează, că nu e campanie. Ăștia au filmat-o și au pus-o pă toate rețelele civice, să vadă poporul severinean în ce tabără joacă tanti Nuța Cucu, de s-a rușinart, sărmana, și a vrut să se întoarcă acasă, dar a oprit-o, dîn drum, nea Zîmța, cel mai bun propagandist, care i-a arătat adeziunea la casa părintească a Haiducului dă la Hinova. Asta, să cadă pă spate, nu alta, că nu să poate, nu să-ntoarce Văcaru să sugă la țîța partidului pă care l-a înjurat, că e dă domeniul pornografiei, și el e mai mult dă domeniul prostiei… Coane, cum stăteam eu așa cu pancardele, pamblicile și steagurile așteptând să vină autocaru, vin doi spre mine cu aparate și încep să boscorodească în limba pesedistă, ca să mă tragă dă limbă, și pă urmă în limba penelistă, ca să mă dea în gît la ceilalți. Cu chiu cu vai am scăpat dă ei, că tare nevricoși erau pă ciuma roșie, pesemne nu le-o fi priit ketchupul dă pă pița luată dă la liberali. Ori au alergie la roșu, ori nu mai disting culorile, săracii, că tare abramburiți erau, de-mi venea s-o sun pă tanti Abramburica, adevărata poantă-președintă a viitorului nostru. În fine, m-am suit în autocar, lume, multă, ce să spui, am zărit, cu coada oichiului, și vreo 2-3 liberali sub acoperire, după care au început să vină alte autocare, galbene ca spicul grîului, de-am crezut că le-a trimis Virgilică liberalul, nu alta! A fost frumos drumul, unii au cîntat, alții au înjurat, eu am stat în scaunu meu și am citit ultimele matale creații, care să potrivesc vremurilor actuale de-mi venea să dau palme sîngură. Cred că mă las de politică și m-apuc dă citit. Acum am ajuns la concluzia că scrisul e greu, al matale nu prea, că scrii dîn amintiri, și amintirile matale multe-s inventate, dă dragul operei și al premiilor literare, bag samă. Am rămas surprinsă ca șoarecele-n capcană cînd am văzut că te asemeni, pă la unele vorbe, cu marii literați ai vremurile dă demult apuse. Stilul matale nu e definitoriu și tocmai dă aceea îți recomand să aprofundezi țumbaișpilul ironic, sacadat, al virgulelor puse la jmekereală, să fie derutat cetitorul și să nu carecumva să lase cartea dîn mînă pentru o alta. O să încerc, pă viitor, să fiu cel mai fidel critic al operei matale, cu condiția să mă invite toate partidele la mitingurile lor, că atmosfera dîn autocar nu să compară cu aia dă acasă, unde, una-două, vine Bogdaprostu și strigă la poartă să-ntărîte cîinele, ba vine nea Milogogu seara, să spună că a descoperit taina becurilor LED cu care a-nviorat primarele veața dă noapte-n urbea noastră. Cărtărescu ăla, dă la București, nu e departe, spun eu, și prevăd că viitorul matale literar artistic e plin dă opere mult mai dă valoare ca ale mnealui. Cu condiția să iei drumul Bucureștiului și să te bați cu el dă la egal la egal. În versuri și scrieri, ca să moară criticii dă nasoleală parcimonioasă că ei nu știe ce-i valoarea dacă nu le cîntă Adi Minune la țambal SIMFONIA BERZELOR.
Mai am multe să-ți spun, dar mai bine te las să te semnezi, că ești în veață,
PINGUINU CU MUSTAȚĂ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *