Mehedințenii scriu istorie în asistența socială din România!

By | October 19, 2017
Share ITShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn
DORU BUZDUCEA

DORU BUZDUCEA

Interviu cu domnul DORU BUZDUCEA – Președintele Colegiului Național al Asistenților Sociali din România (CNASR), Decan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București și promotor al Campaniei „România în picioare pentru asistența socială”!

-Bine ați venit acasă domnule profesor… Mehedințenii dvs. se alătură campaniei pe care o promovați cu atâta fervoare și determinare la nivel național!

-Vă mulțumesc pentru urare, pentru gândurile bune și mai ales pentru faptul că sunteți alături de noi în această campanie de dimensiuni naționale. Când am plecat de pe aceste meleaguri, acum peste un sfert de veac, nu mi-am imaginat că astăzi ne vom revedea ridicând întreg județul în picioare pentru asistența socială. Mă bucur mult pentru faptul că aici la malul Dunării, aici unde celebrul arhitect Apolodor din Damasc a construit puntea noastră latină, la Sala de proiecții cinematografice „Virgil Ogășanu” a Palatului cultural “Teodor Costescu”, pe 23 noiembrie, mehedințenii se ridică în picioare pentru asistența socială! Spectaculosul Mehedinți, ținutul de dincolo de Podul lui Dumnezeu, marcat de chipul lui Decebal, măreția Dunării și poveștile pline de farmec ale locului, nu putea lipsi din periplul nostru național desfășurat pentru promovarea și valorizarea profesiei de asistent social. Ne bucurăm că la eveniment și-au anunțat participarea oficialități ale județului, asistenți sociali, jurnaliști, societatea civilă, prieteni și susținători ai profesiei de asistent social. Împreună vom scrie și vom marca povestea asistenților sociali mehedințeni. Mulțumim pentru organizare și implicare domnului Marius Roman, președintele filialei locale a CNASR. Mulțumiri speciale domnului Constantin Valentin Popescu – directorul executiv al DGASPC, precum si doamnei Alice Daniela Cioclu – director adjunct!

-Dacă ar fi să clasificăm statutul unui asistent social din ziua de azi, care ar fi acela?

-În această cheie se leagă și demersurile noastre, de a îmbunătății acest statut care depinde din păcate de autoritățile centrale și locale. Există o legislație, un cadru normativ și deontologic, profesia este reglementată, dar angajabilitatea asistenților sociali în mediul rural rămâne o problemă nerezolvată la nivel național. Se preferă în continuare angajarea persoanelor cu atribuții în asistență socială și nu a asistenților sociali, vorbim aici de absolvenți de studii universitare de specialitate și care dețin aviz de exercitare a profesiei conform legii. Campania pe care noi o desfășurăm la ora actuală, la nivel național, transmite acest mesaj: a sosit vremea ca statutul asistentului social să fie respectat și valorizat!

 -Asistența socială este înțeleasă, în foarte multe cazuri, greșit. Puteți lămuri, simplu, pe înțelesul tuturor, rolul și locul ei în ziua de azi?

-Asistența socială ca sistem administrativ reprezintă ultima plasă de susținere pentru cei care nu mai au resurse pentru a funcționa optim din punct de vedere psihosocial și cuprinde instituții, servicii, măsuri de specialitate. Asistența socială ca profesie reprezintă o necesitate pentru orice tip de societate indiferent de gradul ei de dezvoltare socio-economică, o profesie recunoscută și cu un grad ridicat de respectabilitate în multe țări din lume. Întâlnim școli doctorale în domeniu, cercetări avansate și rețele întregi de diseminare a cunoașterii în domeniu. Asistentul social reprezintă interfața dintre problemele sociale ale comunităților și autoritățile locale, este profesionistul care previne, reduce sau elimină complet anumite patologii sociale, întâlnindu-l în cadrul primăriilor, centrelor de plasament, adăposturilor de urgență, centrelor maternale și în multe alte instituții.

-Orice sistem are și punctele lui slabe. Ce ar mai trebui făcut, din punct de vedere al asistenței sociale, în România viitoare?

-Salarizarea în domeniu! S-au făcut pași importanți, dar încă suntem departe de o salarizare decentă. Asistentul social duce o povara uriașă pe umerii săi și de aceea este necesar ca eforturile sale să fie convertite decent în valoarea monetară primită.

Acoperirea la nivel rural cu asistenți sociali! Doar 20% dintre serviciile publice de asistență socială de le nivel local au angajați asistenți sociali. Deficitul este undeva la 20.000 de asistenți sociali la nivel național. Dezvoltarea serviciilor de prevenție și suport, a infrastructurii și logisticii în domeniu! Este necesar ca la nivel local să fie dezvoltată o rețea de astfel de servicii de prevenire și sprijin a celor care se confruntă cu dificultăți, a celor care trec prin situații de dificultate.

Respectarea statutului nostru profesional. Toate aceste neajunsuri se răsfrâng în cele din urmă în respectarea statutului nostru profesional.

-Ce zone din România sunt mai sensibile în ceea ce privește asistența socială? Reprezintă o provocare pentru dvs. din punct de vedere profesional?

-Grupurile sociale aflate în situație de risc ridicat, mă refer aici la traficul de ființe umane, la consumul și dependența de drog, la violența domestică și multe alte asemenea probleme sociale ascunse și dificil de monitorizat. În cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București avem un master care pregătește specialiști pentru a aborda astfel de probleme. Dar, desigur, problematica copilului aflat în situații de dificultate rămâne în continuare o zonă fierbinte pentru România, chiar dacă s-u făcut eforturi și progrese remarcabile în domeniul

 -Sunt similitudini între un asistent social român și un asistent social din celelalte țări ale Europei?

-Profesioniștii sunt aceeași peste tot, mulți asistenți sociali din țară au plecat și lucrează ca asistenți sociali în Marea Britanie, Italia, Franța, țările nordice și chiar în țările trans-atlantice. Deci sunt recunoscuți și bine pregătiți. Să vă spun că în astfel de țări sunt de câteva ori mai bine remunerați pentru aceeași muncă depusă?

 -România se îndreaptă, ușor, spre o modernizare europeană. Putem vorbi, la momentul actual, de asistență socială ca prioritate în dezvoltarea comunităților?

-Ar trebui să fie o prioritate căci nu există comunități sustenabile fără asistență socială!

-Sunteți mehedințean și tocmai de aceea poate că ar fi nimerit să acordați un calificativ asistenței sociale de aici, fără niciun partizanat. Cu bune și rele, dacă se poate…

-Sigur, profesia mea de dascăl mă obligă la obiectivitate. Mai ales că asistența socială și problemele sociale nu au culoare politică, chiar dacă investiția în domeniu depinde totdeauna de voința politică. Calificativul bine, căci mai este mult de construit la nivel județean, nevoile sunt multe, ba chiar vorbim de unul dintre cele mai necăjite județe ale țării. Dar, aici întâlnim o comunitate inimoasă de asistenți sociali, caracterizați prin devotament, profesionalism, dorință de implicare și de a face multe bine semenilor noștri aflați în suferință.

-La nivel european, unde ne situăm ca țară în ce privește asistența socială și rolul ei? Există loc de mai bine?

-În rândul țărilor cu o investiție modestă în dezvoltarea serviciilor de asistență socială și chiar în partea de jos a clasamentului în ceea ce privește gradul de absorbție al specialiștilor. Ne situăm însă în partea de sus a clasamentului la protecția drepturilor copilului unde trebuie să recunoaștem s-au realizat progrese vizibile și chiar reprezentăm un model în regiune. Totuși, cu puțină voință politică, prin angajarea absolvenților de asistență socială la orașe, orășele, comune și sate s-ar putea obține rezultate uriașe cu o investiție minimă din punct de vedere financiar. Și aceasta pentru că asistentul social poate face diferența în orice comunitate locală. Trebuie să menționăm faptul că la nivel județean, în cadrul DGASPC-urilor sunt angajați mulți asistenți sociali, existând județe și cu 200-300 de asistenți sociali la nivel județean sau în cadrul organizațiilor non-guvernamentale. Deficitul nu este la nivel județean, ci la nivel local.

-Dincolo de simpozioane, ședințe și întâlniri de lucru rămân problemele omului simplu care nu are acces la o asistență socială care să-l ajute în viață. Ce-i transmiteți dvs. din postura în care sunteți acum?

-Să deschidă ușa primarului și să întrebe unde este asistentul social care ar fi trebuit să existe în fiecare primărie și care poate să-l sprijine nu doar cu o vorbă bună ci mai ales cu fapte!

 

 

 

 

Doru Buzducea este profesor universitar, decan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. Conducător de doctorat în sociologie, președinte al Colegiului Național al Asistenților Sociali din România, autor de cărți, studii și cercetări de specialitate, redactor-șef al Revistei de Asistență Socială și președinte al Asociației Școlilor de Asistență Socială.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *