Constantin Juan, condus pe ultimul drum

Share ITShare on Facebook
Facebook

Orşova a rămas mai săracă, de săptămâna trecută, odată cu dispariţia lui Constantin Juan, cunoscut profesor, scriitor, istoric, jurnalist, chiar şi politician în ultima etapă a existenţei sale. Bolnav de aproape un an, a încetat din viaţă după o grea suferinţă, joi, 26 ianuarie, în locuinţa sa din Orşova. Constantin Juan ar fi împlinit anul acesta, în luna mai, 73 de ani. Mare iubitor de Orşova veche, locul în care s-a născut, va ramâne în memoria orşovenilor ca un “obsedat” de frumuseţea spaţiului de la graniţa cu Oltenia, pe care îl descria ca un donjuan îndrăgostit în toate scrierile sale. Cei care l-au cunoscut n-au cum să nu ştie că nimic nu-l jignea mai mult decât amplasarea geografică a Orşovei în regiunea Oltenia. Scrierea sa istorică „Orşova, străbună vatră bănăţeană”, este cea mai elocventă dovadă în acest sens. Sâmbătă după amiază, câteva zeci de persoane, vecini şi cunoscuţi, l-au condus pe ultimul drum pe profesorul Juan. A fost o înmormântare modestă şi fără lacrimi, pentru un om modest, dar de o mare valoare, care a trăit singur toată viaţa. La căpătâi i-au stat, pentru ultima oară, fiul şi fosta soţie. Slujba de pomenire a fost oficiată de trei preoţi parohi şi trei maici de la Mănăstirea “Sfânta Ana”. Câţiva sportivi, canotori ai clubului orşovean, despre ale căror performanţe Juan scria cu mare drag în articolele sale, au purtat steagurile funerare şi coroanele de flori, în semn de omagiu. Constantin Juan a fost un om cunoscut, apreciat şi respectat, iar decesul acestuia a întristat, cu siguranţă, multă lume. De altfel, aprecierea de care s-a bucurat i-a adus în anul 2002 şi titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Orşova din partea autorităţilor locale, autorităţi care, din pacate, l-au şi uitat, de vreme ce nu şi-au trimis niciun reprezentant la înmormântare. Constantin Juan a plecat la cele veşnice. A lăsat în urma sa volume precum “Călători străini prin Banatul de Sud”, “Restituiri etnologice” şi “Orşova, străbună vatră bănăţeană”, dar şi scrieri de cercetare ştiinţifică, istorică şi etnologică şi peste 2500 de articole semnate în diverse publicaţii. Va rămâne mereu vie, pentru cei care l-au cunoscut, amintirea vocii sale la Radio “Oltenia”Craiova.
MIHAELA CHERESCU

One comment

  • Dumnezeu sa-l ierte! acum am aflat, cu parere de rau. Pentru ca, in urma cu 2 ani, cand i-am luat un interviu despre insula Ada Kaleh, era plin de viata, stia atit de multe lucruri si vorbea cu mare drag despre locurile acelea.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *