Este posibil să fi fost circa 1000-1300 de sindicalişti marţi, 8 aprilie a.c., la mitingul desfăşurat în faţa Palatului Administrativ din Drobeta Turnu Severin. O „mare de oameni” care cască gura degeaba la nişte lideri de sindicat dubioşi, care, până acum, au tăcut ca peştele, fiind „alături” (cică!) de muncitorul obişnuit.

_DSC9729 (Custom)
Am revăzut cu portavocea în mână şi urlând din toţi bojogii pe Dumitru Costin, preşedintele BNS, dar şi pe Ion Pisc, prim vicepreşedinte BNS şi preşedinte al Federaţiei „Energetica”. Pe ăştia doi i-am mai văzut cu ceva timp în urmă, când veniseră cu oaspeţi de la Bucureşti, televizionişti de marcă, să implementeze un proiect referitor la economia judeţului. Pe bani mulţi, bănuim, că doar asta a ajuns judeţul ăsta, să-l sugă toţi neciopliţii şi atotştiutorii într-ale democraţiei. Cum au venit atunci, aşa au şi plecat. Acum, specimenele astea două sunt sufletul unor portavoci răsuflate, a unei complicităţi cu o clasă politică în a cărei CV au început să apară arestările preventive şi anii de puşcărie, de aceea se merită să amintim muncitorilor simpli că liderii ăştia de carton cu voci de vuvuzea n-au mişcat un deget când de RAAN trăgeau alde Cornu şi familia pedelistă, liderii ăştia prind curaj când au portavocea-n priză şi „curentul” vine de unde ştiu numai ei, liderii ăstia de tinichea spoită suspină pe umărul celui care trage la şaibă. De ce n-au suspinat când în industria Mehedinţiului au apărut căpuşele, indiferent de culoarea politică? E o stare de sictir şi de scârbă cum rar s-a mai văzut în România ultimilor 24 de ani. O stare întreţinută de lideri de sindicat care ştiu să cheme televiziunile când le fată purceaua şi să vadă poporul că îi doare. Îi doare undeva de tot, îi doare undeva de simplitatea vieţii, habotnicii ăştia mizează pe-o „masă de manvră” ca să nu li se împută hoitul… Cică ar fi fost înaintată o listă de revendicări prefectului Drăghiea care, la ora mitingului, credem că îşi uda răsadurile de roşii, că tot e săptămâna „Şcoala altfel”, şi printre aceste revendicări se numără: găsirea unor soluții în regim de urgență pentru deblocarea situației financiare a RAAN; preluarea la rezerva de stat a cantității de apă grea aflată pe stoc în depozitele Sucursalei Romag Prod; găsirea de soluţii pentru absorbţia pe piaţa muncii a personalului disponibilizat și crearea de facilităţi care să atragă investitorii în această zonă; plata la zi a salariilor; asigurarea alimentării zilnice cu combustibil la termocentrală; modificarea legislaţiei muncii conform angajamentelor pe care Guvernul și le-a asumat – modificarea Codului Muncii, modificarea Legii nr.62/2011(Legea dialogului social), modificarea OG.29/2013 (anularea art.10), punerea în aplicare a OUG 36/2013 aşa cum a fost gândită initial. Nu cred că, la ora actuală, vuvuzelele astea purtătoare de urlete, liderii de sindicat, nu-s cu plata salariilor la zi, ar fi şi culmea, sau că lucrează zi şi noapte la găsirea uneor soluţii. Totu-i vrăjeală, şi de vrăjeala asta nu sunt vinovaţi decât aceşti lideri de sindicat complici la distrugerea unei economii, cu bună ştiinţă şi având şi în dreapta şi în stânga lor oameni politici-profitori veroşi şi scârbavnici ai vremurilor actuale, care nu mai pot de soarta judeţului ăsta.

St. JUST

By stjust

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *